Camera Deputaţilor a anunţat, după discuţiile care au avut loc între conducerea BNR şi premierul Viorica Dăncilă, preşedintele Camerei Liviu Dragnea, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici şi consilierul premierului, Darius Vâlcov, că „o mare parte din creşterea preţurilor înregistrată în ultimele luni a fost cauzată de factori externi, exogeni raportaţi la acţiunea Guvernului şi, respectiv, a BNR”.
Întâlnirea din biroul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea de la Camera Deputaților a durat trei ore și jumătate. La final, Dragnea a fost singurul care a făcut declarații.
„Joi, 3 mai 2018, ca urmare a schimbului de scrisori dintre președintele Camerei Deputaților și guvernatorul Băncii Naționale a României, precum și în continuarea întâlnirilor Guvernului cu Banca Națională a României, a avut loc întrevederea dintre domnul Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, doamna Viorica Dăncilă, prim-ministru, domnul Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice și conducerea Băncii Naționale a României, reprezentată prin domnul Mugur Isărescu, guvernator și domnul Florin Georgescu, prim-viceguvernator.
În cadrul întrevederii a avut loc un dialog constructiv privind situația și evoluțiile previzibile ale economiei, cu accent pe factorii de influență a ratei de inflație, precum și referitor la perspectivele acesteia pentru anul în curs și 2019. S-a subliniat faptul că o mare parte din creșterea prețurilor înregistrată în ultimele luni a fost cauzată de factori externi, exogeni raportați la acțiunea Guvernului și, respectiv, a BNR.
Pentru asigurarea încadrării ratei inflației în intervalul programat pentru finele anului 2018 și perioada următoare s-a convenit că este necesară continuarea aplicării unui mix eficient și echilibrat de politici fiscal-bugetare și monetare. Dialogul permanent, deschis, bazat pe argumente profesionale și cu respectarea competențelor fiecărei instituții dintre Guvern și Banca Națională a României va fi de natură să permită realizarea acestui obiectiv.
În cadrul discuției s-au validat argumentele privind consolidarea stabilității și predictibilității macroeconomice, precum și existența unor premise clare de creștere a convergenței nominale și reale cu Uniunea Europeană”, se arată în comunicatul emis de președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea.
BNR realizează trimestrial un raport asupra inflaţiei încă din anul 2005. În cadrul raportului din luna februarie 2018, se regăseşte în detaliu analiza tuturor factorilor relevanţi pentru dinamica preţurilor, dar şi o proiecţie a evolutiei inflaţiei fundamentată pe informaţiile disponibile la data realizării prognozei.
Potrivit raportului din februarie, semnalul de alarmă vine din partea guvernului şi a politicilor fiscale impuse de acesta, inclusiv incertitudinile bugetului. BNR preciza că „rămâne preocupantă conduita politicii fiscale şi a celei a veniturilor”.
„În contextul necesității implementării unui mix adecvat de politici macroeconomice, rămâne preocupantă conduita politicii fiscale şi a celei a veniturilor, date fiind incertitudinile privind posibile reconfigurări ale coordonatelor bugetului public pe intervalul de prognoză. În aceste condiții, atât o conduită a politicii fiscale şi a celei a veniturilor cu un grad de prociclicitate mai amplu decât cel presupus în scenariul de bază, cât şi posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului curent în vederea încadrării deficitului bugetar în țintele propuse sunt de natură a genera abateri de la coordonatele de fundamentare a scenariului de bază. În perspectivă, setul de măsuri cu impactul cel mai amplu asupra perspectivelor inflației ar fi asociat adoptării unor stimuli fiscali ce ar însemna continuarea comprimării cheltuielilor destinate investițiilor publice în favoarea celor curente.
Totodată, persistența la valori ridicate, pe perioade mai îndelungate de timp, a gradului de tensionare a pieței muncii ar putea implica dinamici ale venitului disponibil superioare celor presupuse în scenariul de bază şi, implicit, presiuni inflaționiste mai ample. În aceste condiții, în absența unor câştiguri comparabile de productivitate la nivelul firmelor care activează pe piața românească, orientarea acestor resurse suplimentare de consum către importul de bunuri şi servicii ar avea ca efect accentuarea dezechilibrului extern.
…
Riscuri în sens ascendent la adresa perspectivelor inflației sunt asociate evoluției prețurilor administrate, în contextul numeroaselor ajustări recente şi în lipsa unor calendare mai clar conturate ale autorităților de profil cu privire la modificări viitoare ale acestor categorii de prețuri.
În privința prețurilor volatile ale alimentelor, persistă incertitudini inerente asociate impactului condițiilor meteorologice şi al celor de piață specifice asupra ofertei de produse agricole, atât pe plan intern, cât şi internațional.”