Am aflat de taxa pe lăcomie atunci când ați aflat și dumneavoastră”, a subliniat Mugur Isărescu, în prima sa ieșire publică din 2019, în cadrul conferinței de presă prilejuită de explicarea măsurilor de politică monetară adoptate de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României. ”O asemenea lege trebuia prezentată înainte în cadrul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Despre o asemenea măsură, nu facem șuetă la televizor, mai ales că vorbim despre un impact de miliarde de euro”, a menționat Guvernatorul BNR.
O eventuală întrunire a Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială este și răspunsul pe care Mugur Isărescu l-a furnizat atunci când a fost întrebat dacă va da curs unei invitații venite din partea Ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Cu alte cuvinte, Guvernatorul spune că o asemenea întrevedere trebuie să aibă loc doar în cadrul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, nu la Ministerul de Finanțe.
Practic, în opinia sa, conform legislației, ar trebui întrunit acest organism, în cadrul căruia să se discute serios despre impactul ordonanței. ”Aici, în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, avem dreptul, potrivit legii, să facem propuneri și sugestii”, a specificat șeful Băncii Centrale.
Obiectivul fundamental al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială este de a contribui la salvgardarea stabilității financiare, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista șocurilor și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuție sustenabilă a sistemului financiar la creșterea economică. Astfel, printre alte atribuții, CNSM poate emite recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice la adresa stabilităţii sistemului financiar naţional.
Vizibil răcit, Mugur Isărescu s-a referit în mai multe rânduri la ”taxa pe lăcomie”, la un moment dat susținând direct că ”și pe noi ne-a luat prin surprindere trăsnaia”. În opinia sa, vorbim despre o ordonanță ”pe care nici nu știi de unde să o apuci” pentru a înțelege efectele și impactul pe care-l va avea asupra economiei, în general, și asupra industriei bancare, în particular.
Ordonanța afectează flexibiliatea și eficiența politicii monetare
Mugur Isarescu a ținut să precizeze că prin aceste măsuri nu este afectată independența Băncii Centrale, ci mai degrabă vorbim de flexibilitatea și eficiența BNR. „Nu independența BNR va fi afectată, ci flexibiliatea și eficiența politicii monetare. Iar acest lucru nu va ajuta Guvernul, să o spun direct. Cum am precizat și în comunicatul de presă, am adus inflatia în jos, în limitele noastre de 2,5% plus/minus 1%, cu o rată de dobănda de numai 2,5%. Gândiți-vă că în America rata este la fel, de 2,5%… Am reușit să diminuam rata inflației pentru că am avut o anumită flexibilitate și eficiență în politica monetară. Dar, când vii cu măsuri din acestea scade eficiența politicii monetare.”
Întrebat despre nemulțumirea băncilor în ceea ce privește taxarea pe active, Mugur Isărescu a reiterat că nu comentează nemulțumirea băncilor, ”e datoria băncilor să se facă auzite”. Guvernatorul a punctat, însă, că principala nemultumire legată de măsura Guvernului ține de lipsa de transparență și de încredere.
„Principalul element de nemulțumire este ca atunci cand iei o asemenea măsură, s-au mai luat asemena măsuri în câteva state europene, dar nu legat de ROBOR – asta este o „inovație” – s-a discutat cu industria. Așa spune și Constituția. Așa spun și legile României. Discuți cu industria bancară, nu la sfârșit de an, în prag de Crăciun, vii cu o bombă din asta greu de înțeles. Deci cred că asta este principala nemulțumire. Și cred că domnul Ministru de Finanțe va discuta cu industria. Să discute în clar cu ei. Au și nelămuriri. Cum se aplică această lege… Trebuie să vă spun că avem și noi. Sunt părți din lege pe care cu greu le înțelegem. În mod normal, o asemenea ordonanță trebuia prezentată mai întâi în Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudențială”, a spus Guvernatorul.
Totodată, Mugur Isărescu a respins acuzațiile venite din partea ministrului Eugen Teodorovici, care a declarat la o televiziune că BNR exercită presiune asupra băncilor comercială să nu scadă ROBOR-ul. ”Ce presiuni? Asta este o aiureală cu presiunile. Noi nu ne jucăm cu instrumentele de politică monetară. Să nu uităm că în 2018, printr-o calibrare bună și corectă și printr-o flexibilitate a politicilor monetare, Banca Națională a reușit să realizeze ceea ce nimeni nu se aștepta (n.r. – reducerea inflației)”, a evidențiat Guvernatorul. ”Am încheiat anul neașteptat de bine, iar acum nu ne dorim să tulburăm apele. Vă rog să aveți un moment de răgaz și cugetare și, abia după ce vom înțelege în profunzime decizia Guvernului privind ordonanța respectivă, vom vorbi pe larg despre impact”, a conchis Mugur Isărescu.
Diminuarea ROBOR nu are nicio legătură cu taxa pe lăcomie. Trendul de scădere este vizibil de vreo 2 luni
”ROBOR-ul a scăzut de vreo două luni, nu există o legătură evidentă. În ceea ce priveste ratele ROBOR pe termene scurte – o zi, o saptamana sau o lună, ele sunt foarte sensibile la evoluția lichidității din piață. În cursul unei luni scade și crește. Cele pe termene mai îndelungate depind și de lichiditate, depind și de evoluția dobânzilor pe termene mai scurte, dar depind și de percepția analiștilor, a băncilor, inclusiv a publicului privind evoluția inflației și, în consecință, care va fi în viitor decizia de politică monetară. Vara trecută s-a conturat această încredere că inflația va veni în jos, toate anticipațiile inflaționiste au fost în scădere și astfel s-a temperat și percepția analiștilor privind rata de politică monetară. Și, dacă vă uitați la evoluția ROBOR pe termen mai îndelungat, a început să scadă ușor, ușor cam din septembrie cu câteva puncte de bază, până a ajuns la 3%. Graficele sunt concludente. Nu are deloc legătură cu taxa pe active”, a explicat Mugur Isărescu trendul de scădere pe care s-a înscris indicele ROBOR.
Parlamentul va decide viitorul Guvernator al Băncii Naționale
Firesc, nici de această dată, problematica privind eventualitatea asumării unui nou mandat de Guvernator al Băncii Naționale a României, care expiră în acest an, a fost pusă pe tapet de mai mulți jurnaliști. Mugur Isărescu nu a oferit un răspuns clar sau ferm, ci a susținut că ”Parlamentul va decide”.