Chiar dacă o lungă perioadă de timp după criza financiară, relația dintre clienți şi bănci a avut de suferit, în prezent lucrurile s-au mai temperat, consideră Ömer Tetik, Director General Banca Transilvania. ”Acum ne aflăm într-o situație mai bună, relația s-a ameliorat, băncile au început să investească în educația financiară şi sunt mai transparente”, subliniază șeful instituției de credit din Cluj-Napoca. Ömer Tetik vorbește și despre importanța pe care a avut-o Banca Națională a României în perioada post-criză, menționând faptul că ”pe parcursul celor 10 ani am văzut cât de mult a contat că România are o Bancă Centrală puternică şi foarte bine ancorată în realitățile pieței, fapt care a contribuit decisiv la faptul că am trecut perioada crizei economice fără probleme majore”.
- Cum caracterizați parcursul industriei bancare din România de-a lungul perioadei 2008 – 2018 și care sunt principalele elemente ce trebuie semnalate?
- Cred că aceşti zece ani înseamnă pentru industria bancară din România schimbare, adaptare şi lecții învățate. Imediat după criză au fost câțiva ani cu pierderi semnificative pentru sectorul bancar românesc, după 2013 situația a început însă să se corecteze de la an la an. Începând cu anul 2014, portofoliile de credite au intrat pe un trend de îmbunătățire a performanțelor, rata creditelor neperformante începând descreşterea. Situațiile mai tulburi cu care s-a confruntat sectorul bancar şi economia românească în general au determinat inclusiv intrarea într-o etapă de consolidare la nivel de sistem, din 43 de bănci câte erau în 2008, acum avem aproximativ 30. După cum ştiți, Banca Transilvania a contribuit la această consolidare şi la creşterea performanței financiare a sistemului prin achiziționarea, în 2015, a Volksbank România, iar în 2018, a Bancpost. Pentru BT, anul 2008 a însemnat în primul rând adaptarea modelului de business la provocările aduse de criza financiară internațională. Reputația şi credibilitatea băncii, alături de baza mare de clienți şi de infrastructura bine dezvoltată au jucat un rol vital în perioada de criză. Construind pe această bază, ultimii 10 ani au adus maturizare, eficiență, consolidare, investiții în digitalizare şi rezultate de la an la an mai bune. Pe parcursul celor 10 ani am văzut cât de mult a contat că România are o Bancă Centrală puternică şi foarte bine ancorată în realitățile pieței, fapt care a contribuit decisiv la faptul că am trecut perioada crizei economice fără probleme majore. La fel ca peste tot în lume, şi în România relația dintre clienți şi bănci a avut de suferit în perioada post-criză. Acum ne aflăm într-o situație mai bună, relația s-a ameliorat, băncile au început să investească în educația financiară şi sunt mai transparente. Mai ales în Europa – desigur, inclusiv în România – zona reglementare a devenit un subiect sensibil, apărând în multe cazuri un exces de reglementare şi legislație.
- Care sunt cele mai importante învățăminte, raportându-ne la activitatea băncilor locale din tot acest timp?
- Nevoia de adaptare a businessului, calibrarea reacției la criză, ajustare, transparență sporită şi faptul că aceleaşi măsuri nu se potrivesc fiecărei bănci. La acestea aş mai adăuga faptul că restructurarea şi recuperarea rapidă a datoriilor sunt condiții esențiale pentru revenire şi profitabilitate. Pentru noi, perioada de criză economică şi post-criză ne-a întărit şi mai mult convingerea că relația cu clienții, cultura organizațională şi experiența oferită sunt cel mai important activ. Spuneam de relația dintre bănci şi clienți, mai ales într-o piață nu foarte mare, cum este România, are efecte imediate asupra reputației: clienții vorbesc, se exprimă public inclusiv în social media, iar în piață se cunoaşte imediat cine este aproape de clienți şi încearcă să rezolve problemele acestora.
- Cu ce plusuri și minusuri rămâne industria de profil la bilanțul celor 10 ani?
- Principalul minus a fost deteriorarea relației băncilor cu clienții şi un anumit exces în zona de legislație, de reglementare. În zona plusurilor, credem că băncile au învățat mult din experiența crizei – atât în ceea ce priveşte creditarea responsabilă şi ponderată, dar şi în relația cu clienții şi a transparenței cu care operează.
- Încotro se îndreaptă industria bancară din România, proiectând viitorul următorilor 10 ani?
- Este greu de prevăzut viitorul pe următorii 10 ani. Informația şi modul în care ea se transmite este principalul ingredient al schimbărilor în toate domeniile vieții de
azi. Băncile se transformă şi ele, în linie cu viața noastră cotidiană. Transformarea va fi tot mai mult în zona de digital pentru a oferi clienților experiențe superioare şi personalizate, mobilitate, dar şi costuri mai mici. Vor fi produse şi servicii cu un concept nou, la care acum se lucrează sau doar visăm la ele, angajații vor avea tot mai mult rolul de consilieri, activitatea operațională, repetitivă fiind preluată de maşini. În acceeaşi direcție, vedem o dezvoltare continuă în următorii ani a sectorului financiar şi creşterea intermedierii financiare din țara noastră, în paralel cu creşterea accesului la finanțare a unor categorii de populație care acum nu sunt bancarizate. Suntem optimişti în ce priveşte viitorul sectorului financiar-bancar din România.
