Cea mai mare provocare a ultimului deceniu a fost constituită de faptul că sistemul bancar a trebuit să se lupte cu un nivel de educație financiară scăzut în rândul populației, pornind de la gradul de bancarizare, aflat practic la zero în anii 2000, crescut la 40%-45% în 2008 și ajuns acum la aproximativ 65%, dar și să țină cont de românii care lucrează în străinătate, este de părere Dana Dima (Demetrian), Vicepreședinte Retail & Private Banking BCR. ”Și toate acestea în condițiile în care sistemul bancar nu a beneficiat de un cadru economic și politic stabil, care să susțină dezvoltarea continuă și sănătoasă a pieței financiare”, subliniază oficialul BCR. Pe de altă parte, Dana Dima (Demetrian) identifică și plusul cel mai “valoros” al acestei perioade, reprezentat de faptul ”că am putut participa la construcția de la zero a unei piețe bancare în România și am reușit în felul acesta să înțelegem mult mai bine profilul comportamental al românului în zona financiară”.
- Cum caracterizați parcursul industriei bancare din România de-a lungul perioadei 2008 – 2018 și care sunt principalele elemente ce trebuie semnalate?
- România a marcat pași importanți în ultimii 10 ani, beneficiind de avantajul de a nu a avea parte de investiții substanțiale înainte de anii 2000. Practic, după demararea timidă din anii 2000 a pieței bancare pentru persoane fizice, bazate pe produse de bază de retail, ca cele de card de debit cu overdraft atașat și credite pentru bunuri de folosință îndelungată – așa cum erau intitulate creditele de consum acceptate în marile magazine ale retailerilor din acea vreme, cu mult mai puține decât cele existente în ziua de azi – anii 2008-2018 au însemnat trecerea la versiunea retail 2.0. Este o perioadă în care mult mai multe produse au fost definite ținând cont de trendul existent la nivel mondial, dar și de apetitul populației din România de a testa și implementa tot ceea ce este nou. Cei 3 driveri importanți care au marcat piața de retail din România în ultimii ani sunt apetitul pentru consum al populației, aflat încă la început de drum din punct de vedere maturitate de piață în raport cu alte piețe din zona euro; apetitul pentru tehnologie pe care românii l-au manifestat constant, chiar accelerat față de alte comunități europene; stabilizarea sistemelor de risc bazate pe modele de rating, comportamente de plată, implementarea unor reglementări europene care au schimbat paradigma apetitului de risc al băncilor reglementate, atât prin apartenență la grupuri financiare europene sau internaționale, cât și prin sistemul de reglementare aplicat la nivel național. Dacă ar fi să privesc în spate, ultimii 10 ani au reprezentat poate unii dintre cei mai importanți ani pentru piața financiară din România, pentru că s-a trecut de la un banking basic, la un banking evoluat. Am evoluat de la simple carduri de debit la carduri de credit cu funcționalități speciale de plăți, de la bandă magnetică la chip și contactless, de la ATM-uri și tranzacții simple de retrageri de numerar la plăți la POS-uri și mașini multifuncționale, de la credite de consum simple la credite imobiliare cu componente de asigurări de viață și asigurări de locuință, de la depozite clasice la conturi de economii și fonduri de investiții, de la produse de pensie obligatorii la produse de pensie cu caracter investițional, de la banking-ul 1.0 la cel 2.0. Toate acestea în condițiile în care sistemele on-line de plăți ale băncilor au devenit un mediu compețional de invidiat chiar și pentru țări din zonă vestică a Europei, românii neacceptând decât tranzacționarea “la secundă”. De la plăți domestice, internaționale la plăți e-commerce, am asistat la noi challenge-uri de la an la an din punctul de vedere al tehnologiei. Și cum zona de device-uri de tipul telefoanelor inteligente nu a stat nici ea pe loc, peste 30% dintre români numărându-se printre cei care își trăiesc viața în jurul noilor modele de smartphone-uri, banking-ul a fost cel care a adoptat cel mai repede mediile de autentificare aduse pe piață de Apple sau Android, prin amprentă sau face ID recognition. Competiția dintre cei doi ginganți de tehnologie a făcut bine întregului mediu de business.
- Care sunt cele mai importante învățăminte, raportându-ne la activitatea băncilor locale din tot acest timp?
- Dacă ar fi să caracterizez pe scurt cei 10 ani, aș spune că băncile au avut privelegiul de a putea a avea în față o piață nouă, neafectată de compromisurile trecutului, în care s-au putut implementa noi tehnologii avansate, față de alte piețe mature pentru care adaptarea la nou a reprezentat un efort dublu, ținând cont că funcționau deja pe platforme implementate care răspundeau cerințelor anilor 80-90. Cea mai mare provocare a fost reprezentată însă de faptul că sistemul bancar a trebuit să se lupte cu un nivel de educație financiară scăzut în rândul populației, pornind de la gradul de bancarizare, aflat practic la zero în anii 2000, crescut la 40%-45% în 2008 și ajuns acum la aproximativ 65%, dar și să țină cont de românii care lucrează în străinătate. Și toate acestea în condițiile în care sistemul bancar nu a beneficiat de un cadru economic și politic stabil, care să susțină dezvoltarea continuă și sănătoasă a pieței financiare. Băncile au investit miliarde de euro în această perioadă în România, dar cred că lecția cea mai importantă care rămâne în urmă este aceea că sistemul bancar este responsabil de construirea unui trend de dezvoltare economică și educațională a populației, de adopția tehnologiilor moderne care însoțesc activitatea zilnică a fiecărui roman și mai ales de realizarea unui mediu stabil și sănătos al mediului economic, astfel încât volatilitățile generate de piețele internaționale, inevitabile la momentul fiecăror 5 ani ai ciclurilor economice, să nu afecteze flagrant populația și să existe o rezistență la volatilitatea financiară care să poată fi acceptată fără efecte semnificative față de nivelul de trai. Dacă sistemul bancar poate asigura acest apetit de risc fără a genera fluctuații masive, atunci însemna că va lua nota zece la examenul de maturitate.
- Cu ce plusuri și minusuri rămâne industria de profil la bilanțul celor 10 ani?
- Plusul cel mai “valoros” în opinia mea poate fi considerat faptul că am putut participa la construcția de la zero a unei piețe bancare în România și am reușit în felul acesta să înțelegem mult mai bine profilul comportamental al românului în zona financiară. Am învățat și am înțeles ce înseamnă schimbul de generații și cât de important este să te adaptezi continuu la viziunea de viață pe care noua generație o are. Nu am primit pe tavă lecții și doctrine bancare, ci le-am trăit, le-am încercat și le-am dezvoltat prin puterea noastră proprie de transformare, chiar dacă am folosit surse de inspirație internaționale. De multe ori în România am implementat produse și servicii financiare la un nivel superior față de alte țări dezvoltate, chiar dacă nu întotdeauna am știut să ne facem cunoscuți pentru asta. Poate acesta este și unul dintre minusurile noastre, ne este teamă uneori să ne recunoaștem reușitele. Și aceasta este, de fapt, o carateristică a poporului român. O parte mai puțin frumoasă este faptul că mediul legislativ nu a reușit să țină pasul cu noile dezvoltări tehnologice și, din acest motiv uneori a trebuit poate să învățam să depășim bariere care în alte țări nu existau. Dar dacă vrei să privești pozitiv, chiar și aceste bariere ne-au ajutat, cred eu, să învățam să găsim soluții care la început păreau imposibile. Nu aș vrea să îmi fac “mea culpa” în numele întregului sistem bancar, dar cred că, uneori, ne-a lipsit unitatea de opinie și de acțiune care ar fi generat, poate, o altfel de înțelegere a consecințelor anumitor decizii eronate sau întârziate pentru mediul legilslativ.
- Ce semnificație are, din punctul dumneavoastră de vedere, comportamentul băncilor în perioada amintită și cum s-au adaptat instituțiile de credit la noile condiții economice și sociale generate de criza financiară din 2008? Încotro se îndreaptă industria bancară din Romania, proiectând viitorul următorilor 10 ani?
- Dacă privesc în urmă la ultimii zece ani, mă bucur că pot avea șansa să fiu parte activă a următorilor zece ani în sistemul bancar. Mai avem foarte multe de făcut și partea interesantă de abia acum începe. Întrebările axate pe cine va investi în tehnologie – băncile sau fintech-urile, cine va gestiona mediul tranzacțional – băncile sau companiile de plăți, cine va acorda credite – instituțiile financiare sau instituțiile non-financiare, vor mai exista agenții bancare sau va există doar banking 100% digital vor avea sigur un răspuns. Răspunsul meu acum, înaintea banking-ului 3.0 în România, este că va există o piață omogenă și complementară în același timp, care va acomoda toți actorii într-o proporție mai mare sau mai mică. În opinia mea, băncile vor rămâne principalele motoare financiare pentru populație, iar agențiile bancare vor exista în format de huburi de consiliere financiară pentru produse complexe, care necesită o profilare detaliată, atât din punct de vedere investițional, cât și din punct de vedere apetit de expunere la creditare. Bankingul basic se va realiza 100% digital și mă bucur să spun că unul dintre visurile mele de acum 10 ani a prins viață, BCR fiind prima bancă din România care a pășit cu adevărat în era Banking-ului 3.0. Din această toamnă, orice român de peste 18 ani poate deveni clientul băncii prin pachetul GEORGE, de oriunde își dorește, de acasă, de la serviciu, din vacanță. Practic, GEORGE aduce în România ceea ce românii deja cereau: un banking inteligent, simplu și personal. Peste 10 ani, îmi doresc să vorbim de cel puțin 80% din populația României care folosește serviciile și produsele financiare și sunt convinsă că noua generație a tabletelor și smartphone-urilor nu o să ne lase să se întâmple altfel. Toate contractele sau documentele vor există mai mult de 80% doar în mediul electronic și vor avea semnătura electronică și/sau o versiune avansată biometrică de identificare și recunoaștere. Banking-ul va fi mult decât credite, asigurări, depozite, va fi “ALL-in-ONE”, iar clienții băncilor vor avea telefonul “conectat” la sistemul bancar pentru absolut orice, de la transport public la parking, de la zone de entertainment la gestiunea vieții și educație. Pentru ca toate acestea să fie posibile, se vor construi parteneriate puternice, integrate, pentru tehnologie. Avem nevoie de viziune și de colaborare pe toate palierele, din zona de guvernanță, reglementare, până la mediul privat. Toate aceste dezvoltări în adopția tehnologiei, în creație, inovație, dezvoltare în banking sunt inerente, depinde doar de noi cu ce viteză le facem și cum vom înțelege să ne unim forțele pentru a ajunge acolo unde este locul. Depinde doar de noi să facem aceste lucruri posibile!
