Intermedierea financiară, calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat și Produsul Intern Brut, gâfâie în România. Evoluția acestui indicator din perioada 2009 – 2019 ne arată că majorarea abruptă a PIB-ului României, care aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, nu a fost însoțită de o consolidare pe măsură a soldului finanțărilor, care a crescut cu numai aproximativ 35%.
Anul 2009 s-a încheiat cu o intermediere financiară de 37,87%, a urmat o creștere ușoară în 2010, pentru ca apoi să avem în față o linie descendentă care a făcut ca 2019 să plaseze acest indicator la doar 26,28%.
Practic, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește intermedierea financiară, situându-se sub media Uniunii Europene de 83%, dar și sub cea a țărilor cu economii emergente (exemple: Polonia și Cehia –52%, Bulgaria 51%).
Cifra de puțin peste 26% este mai mult decât îngrijorătoare, în condițiile în care studiile au demonstrat că intermedierea financiară creează premisele necesare creșterii economice viitoare. În esență, importanța intermedierii financiare este dată de influența pozitivă a acesteia asupra dezvoltării economice a unei țări, fiind implicit un element de consolidare a bunăstării populației. Tocmai de aceea situația actuală trebuie să pună pe gânduri societatea românească.
Scăderea intermedierii financiare a fost generată de un cumul de factori, cei mai importanți fiind volatilitatea cadrului legislativ și situația economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profitabilitate și lichidate în declin). La descreșterea intermedierii financiare a contribuit de asemenea și procesul de curățare a bilanțurilor de credite neperformante demarat de instituțiile bancare în perioada imediat următoare crizei.
”Codul” Roșu sau Portocaliu din 22 de județe arată nivelul de secetă din economia acestor zone și cât de gravă este situația pe plan local
Studiul de față urmărește să identifice gradul intermedierii financiare din fiecare județ, pentru a obține o imagine de ansamblu asupra împrejurărilor existente la nivel local, punând în față în față situația din 2009 cu cea de la finalul anului 2019. Privind acest tablou, ne putem face automat o idee asupra nivelului prosperității din fiecare zonă și cum a evoluat gradul de intermediere financiară în intervalul 2009 – 2019.
Pentru a genera valoarea efectivă a intermedierii financiare defalcat pe fiecare județ, publicația online www.bankingnews.ro s-a bazat în privința PIB-ului pe datele disponibile în prognozele în profil teritorial ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză și, în privința creditării, pe datele cuprinse de Banca Națională a României în statisticile privind structura în profil teritorial a creditelor și depozitelor.
Urmărind cifrele rezultate, am construit 5 categorii de diferențiere a județelor României, în funcție de gradele intermedierii financiare: Albastru (peste 40%), Verde (între 30 și 40%), Galben (între 20 și 30%), Portocaliu (între 15 și 20%) și Roșu (sub 15%).
După cum se poate observa pe imaginea ”Grad Intermediere Financiară 2009”, culoarea Roșu nu apare pe hartă, ceea ce arată că niciun județ nu avea o intermediere financiară mai mică de 15%. Mai mult, culoarea Portocaliu apare numai o singură dată, indicând zona Caraș-Severin. Modul în care apare colorată harta României în 2009 denotă faptul că situația nu era nici pe departe atât de îngrijorătoare, mai ales dacă ne raportăm la cea de-a doua imagine ”Grad Intermediere Financiară 2019”.
În esență, întreaga perioadă 2009 – 2019 a vopsit harta României în culori care evidențiază un semnal de alarmă pe care ar trebui ca societatea noastră să-l ia în seamă. Suntem în fața unui moment de alertă, evidențiat de faptul că mai mult de jumătate dintre județele țării (22) se află sub ”cod” roșu sau portocaliu. De asemenea, culoarea Albastru a dispărut de pe hartă în 2019, ceea ce denotă că cele 5 zone (București + Ilfov, Iași, Cluj, Bihor și Sălaj) care aveau în 2009 un grad al intermederii financiare de peste 40%, un nivel cel puțin confortabil, sunt astăzi pe treptele inferioare. Nu lipsit de importanță este totodată că harta României din 2019 păstrează numai 4 pete de Verde, față de cele 18 din urmă cu 10 ani.
București + Ilfov este singura regiune care poate fi recolorată în Albastru foarte curând
Intervalul analizat ne demonstrează că timpul care s-a scurs din 2009 până în 2019 a lăsat urme adânci pe fiecare județ în parte. Zona București + Ilfov, care în 2009 avea cea mai mare intermediere financiară (puțin peste 60%), a ajuns cu acest indicator la nivelul de sub 40%.
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, intermedierea financiară a coborât atât de mult în regiunea București + Ilfov deoarece creșterea creditării (aproximativ 45% în intervalul 2009 – 2019) nu a putut ține pasul cu saltul enorm al PIB-ului (peste 125%). Practic, finanțarea s-a deplasat în toată această perioadă cu o viteză de aproape trei ori mai mică decât PIB-ul, reducând gradul de intermediere financiară din București + Ilfov cu circa 35%. Pe locul secund într-un top al intermedierii financiare în 2019 se clasează județul Iași, care avea o situație bună și în urmă cu 10 ani. Podiumul este completat de județul Cluj, care a consemnat însă o diminuare a gradului de intermediere financiară cu circa 30%. Cel de-al patrulea județ vopsit în Verde este Brașov, care și-a menținut practic culoarea din 2009, înregistrând una dintre cele mai mici scăderi a indicatorului analizat (circa 15%).
Gradul de intermediere financiară este mai mic de 15% în 9 județe, dintre care 3 nu depășesc nici măcar 10%.
Analizând situația județelor care se află în prezent sub ”cod” Roșu sau Portocaliu, putem observa că, din păcate, multe dintre acestea – aproape jumătate – erau vopsite cu Verde în 2019, adică se bucurau de un nivel al intermedierii financiare între 30 și 40%.
În practică, retrogradarea cu două sau trei trepte a județelor Maramureș, Vrancea, Vaslui, Suceava, Botoșani, Mehedinți, Neamț, Călărași și Giurgiu indică faptul că aceste județe au consemnat cele mai abrupte deminuări ale gradului de intermediere financiară.
Totuşi, campionul din acest punct de vedere este însă județul Sălaj, care a coborât patru trepte de la culoarea Albastru în 2009 la culoarea Roșu în 2019, înregistrând o scădere de peste 70% a indicatorului studiat. Această involuție a fost posibilă în condițiile în care PIB-ul din regiune aproape că s-a dublat în intervalul 2009 – 2019, în timp ce creditarea s-a diminuat cu circa 45%. Dacă mai adăugăm și faptul că în 2009 județul Sălaj se situa pe locul al doilea în topul zonelor după gradul de intermediere financiară sub București + Ilfov, putem înțelege cât se mult s-a degradat situația din regiune, marcată cel mai probabil de un nivel ridicat al creditelor neperformante.
Privind în oglidă cele două hărți avem imaginea ponosită și crispată a unei Românii rătăcite în neputință și nepăsare. ”Codul” Roșu sau Portocaliu ne spune, până la urmă, că nu există preocupare pentru evoluție, că economia bâjbâie și că direcția în care se deplasează România nu este nici pe departe cea corectă. Pe scurt, ne paşte un mare pericol! Întrebarea este ”Care vor fi consecințele dacă nu se iau urgent măsuri?”.