Băncile au adoptat măsuri preventive astfel că au înăsprit considerabil standardele de creditare pentru împrumuturile acordate populației, cât și pentru cele acordate companiilor nefinanciare, în contextul deteriorării perspectivei economice pe termen scurt și mediu, potrivit BNR.
Creditele acordate populației: creditele de consum, mai relaxate
În ceea ce privește cererea de credite, instituțiile de credit au indicat o evoluție mixtă. Astfel, în cazul populației, băncile au apreciat că cererea de credite pentru locuințe s-a contractat, pe când cererea de credite pentru consum a înregistrat o creștere.
Băncile participante susțin, în proporție de 55,8 la sută, că cererea pentru creditele de achiziționare a locuințelor și a terenurilor a fost moderat mai scăzută, iar 37 la sută consideră că a rămas aproximativ constantă.
În ceea ce privește așteptările pentru următorul trimestru, instituțiile de credit mizează pe o cerere aproximativ nemodificată de credite imobiliare, iar 34,4 la sută se așteaptă la o cerere mai scăzută.
„Pentru T3 2022, este anticipată continuarea reducerii cererii de credite pentru locuințe, concomitent cu o menținere constantă a cererii de credite pentru consum”, se arată în analiză.
Datele sondajului BNR arată că în cazul creditelor de consum au existat condiții mai bune pentru a acesa un împrumut, înregistrandu-se o relaxare in piață (-16 la sută și, respectiv, -2,1 la sută procent net) provenită din costurile creditării (altele decât dobânzile) și din plafonul maxim pentru valoarea creditului. În sensul înăspririi au contribuit spread-ul ratei medii a dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR și ponderea maximă a serviciului datoriei lunare în venitul lunar (1,9 la sută și, respectiv, 2,12 la sută procent net).
Printre factorii care au contribuit la modificarea standardelor de creditare se numără ponderea maximă a creditului în valoarea garanției imobiliare (LTV) și spread-ul ratei medii de dobândă a creditului față
de IRCC/ROBOR.
Factorii care au influențat banca să-și modifice condițiile de împrumut
– Situația actuală sau așteptată a capitalului băncii
– Deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR
– Așteptările privind situația economică generală
– Așteptările privind piața imobiliară (modi carea probabilității apariției unei creșteri/scăderi rapide și accentuate a prețurilor imobilelor)
– Modi carea ponderii creditelor neperformante pentru locuințe în portofoliul băncii
Potrivit datelor BNR, gradul de îndatorare a crescut ușor la 34 la sută pentru creditele nou-acordate în ultimele trei luni (+0,6 puncte procentuale), iar nivelul mediu pentru creditele totale acordate a rămas neschimbat, la 42 la sută.
Creditele acordate companiilor: IMM-uri cu aceleași standarde
La nivelul companiilor nefinanciare, instituțiile de credit au consemnat o creștere moderată a cererii de credite în T2 2022, iar pentru trimestrul următor anticipează o menținere constantă a acesteia. Pentru T3 2022, băncile anticipează continuarea înăspririi standardelor de creditare pentru împrumuturile acordate sectorului real.
Băncile autohtone au înăsprit standardele de creditare pentru creditele și liniile de credit pentru companii la nivel agregat în T2 2022 (16 la sută procent net), după ce în ultimele patru trimestre acestea au fost menținute constante. Pentru T3 2022, instituțiile de credit anticipează o nouă înăsprire a standardelor de creditare la nivel agregat (12 la sută procent net).
În cazul IMM-urilor, peste 95 la sută dintre băncile respondente au indicat menținerea constantă a standardelor de creditare, atât în cazul împrumuturilor pe termen lung, cât și al celor pe termen scurt. Dar, și în cazul IMM, instituțiile de credit indică o înăsprire a standardelor de creditare în T3 2022 (16 la sută procent net), indiferent de maturitatea împrumuturilor.
Factorii care au influențat băncile să adopte înăsprirea creditării
(i) așteptările privind situația economică generală (16 la sută procent net),
(ii) deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR (12 la sută procent net),
(iii) situația actuală sau așteptată a capitalului băncii (12 la sută procent net),
(iv) riscul asociat industriei în care activează compania (12 la sută procent net) și (v) concurența cu alte surse de finanțare (12 la sută
procent net).
Pentru al cincilea trimestru consecutiv, băncile au evaluat sectorul energetic ca fiind cel mai riscant. 6 sectoare economice riscante pentru bănci
În contextul evoluțiilor nefavorabile din piața energiei și al conflictului militar dintre Rusia și Ucraina care accentuează unele incertitudini, sectorul energetic rămâne cel mai riscant (81 la sută procent net, în creștere de la 76 la sută procent net în T1 2022), fiind urmat de transport (49 la sută procent net), industrie (43 la sută procent net), agricultură (40 la sută procent net, în creștere cu 11 puncte procentuale nete față de trimestrul anterior), construcții (31 la sută procent net) și turism (29 la sută procent net).
Intermedierea financiară a fost considerată mai riscantă față de trimestrul anterior de către 16 la sută dintre instituțiile de credit. În schimb, riscul de credit s-a menținut relativ constant pentru sectoarele tranzacții imobiliare, comerț și alte servicii, similar celor mai recente ediții ale sondajului, se mai arată în sondajul BNR.
