România nu va intra în recesiune tehnică spunea luni Mugur Isărescu, iar mesajul a fost dublat de cel al premierul Nicolae Ciucă. De atfel, informația că România ar putea trece subtil pe langă recesiunea tehnică a circulat în mediul economic, au fost economiști din bănci care au anticipat acest lucru. Acum și cifrele venite de la INS (chiar si revizuite) FMI, sau Comisia Europeană tind să ne arate partea plină a paharului.
Economia României și-a continuat creșterea și în trimestrul al treilea, însă mai lent decât în prima parte a anului, arată datele INS. În primele 9 luni, creșterea economică a fost de 4,3% (5% an/an), față de aceeași perioadă a anului trecut. Însă în trimestrul al treilea, față de trimestrul anterior, creșterea a fost de numai 1,3%, dar este cea mai mare din UE (alături de cea din Cipru).
Comisia Europeana susține că economia României ar urma să înregistreze o creștere de 5,8%, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, în 2022. Anul viitor urmează o încetinire destul de serioasă, adică ar urma să avem o creștere economică de numai 1,8% (și 2,2% în 2024). Dar am putea evita recesiunea, arată și estimările oficialilor europeni.
Și Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere semnificativă estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,2% cât prognoza în primăvară, până la 4,8%. Pentru 2023, FMI mizează pe un avans al Produsului Intern Brut de 3,1%. Și Banca Mondială preconizează un avans economic de 4,6%, în acest an.
Cu aceste date în buzunar, Nicolae Ciucă a retransmis mesajul Guvernatorului pentru a da un mesaj pozitiv atat pieței financiare dar si politicienilor.
„Am luat măsuri astfel încât să consolidăm economia, să o menținem în echilibru, astfel încât să nu intrăm în recesiune. Datele pe care le avem în acest moment ne arată foarte clar că există premisa că la sfârșitului anului, România să aibă o creștere economică în jurul lui 5%. „Nu avem premise să vedem o intrare în recesiune. Dar depindem foarte mult de contextul economic și de partenerii economici”, spune premierul.
Mugur Isărescu: „Noi suntem echilibrați și credem ca în afară de o încetinire economică, nu vom avea recesiune tehnică”
Guvernatorul BNR, în conferința de presă cu ocazia prezentării raportului privind prognoza inflației în România pentru sfârșitul de an și 2023, afirma că inclusiv drumurile României „nu arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie)”. Și aici putem indrepta privirea spre partea plină a paharului: oamenii incă consumă. Creșterea economică se explică prin consumul în creștere. Dacă ne uităm la partea goală, nu se văd investițiile. „Consumul e mult mai mare decât investițiile”, puncta acesta.
De ce crește PIB-ul
Românii au susținut economia, au consumat după „redeschidere”, iar unul din motive este nivelul accesibil al costurilor de finanțare. Si companiile au beneficiat de pe urma acestor costuri, mai ales după implementarea programelor susținute de Uniunea Europenă, după pandemie.
Din păcate, industria care ar trebui să susțină o economie sănătoasă a fost și este încă în declin. Dar acest lucru va fi vizibil în toată Europa, mai ales în 2023. Pentru că economia trebuie să crească (în special) prin producție, prin investiții. Iar cifrele din luna septembrie aduc speranță României.
Cifrele INS pun România pe lista puținelor țări europene ce pot evita recesiunea
Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică accelerarea comenzilor noi în industria prelucrătoare la 22,9% an/an în septembrie, majorarea componentei bunuri de capital cu 30,4% an/an exprimând premise de continuare a investițiilor pe termen scurt, scenariu susținut și de creșterea producției industriale cu 0,8% an/an (pe fondul avansului ramurii prelucrătoare cu 2,3% an/an). În primele nouă luni din 2022, comenzile noi în industria prelucrătoare au urcat cu 19,4% an/an, dar producția industrială s-a ajustat cu 1% an/an.
Totodată, statisticile Băncii Naționale indică creșterea investițiilor străine directe de la 6,3 miliarde euro (în perioada ianuarie – septembrie 2021) la 7,3 miliarde euro, in primele nouă luni din 2022, confirmându-se încrederea capitalului străin în potențialul economiei.
Zona Euro este regiunea cea mai afectată de suprapunerea șocurilor (majorările succesive ale preţurilor la energie şi alterarea lanţurilor globale de aprovizionare) de tensiunile geo-politice – în contextul gradului ridicat de dependență de importurile de hidrocarburi din Rusia. Potrivit datelor Eurostat, indicatorii de încredere s-au deteriorat sever în ultimele luni, exprimând premise de recesiune pe termen scurt.
Și în România, a doua țară din Europa Centrală și de Est, cu o dimensiune nominală a industiei de 0,24 trilioane euro în 2021, industria a scăzut cu 1,0% an/an în intervalul ianuarie –septembrie 2022, potrivit datelor Eurostat. Însă, dinamica anuală a industriei interne a revenit în teritoriu pozitiv în luna septembrie – 0,8%, după ajustarea pe parcursul a trei luni consecutiv, arată o analiză semnată de Andrei Rădulescu, economsit șef al Băncii Transilvania.
România va avea o „încetinire economică”. Cum vor evolua economiile din Polonia, Cehia, Ungaria
În România se evidențiază ameliorarea încrederii în septembrie, avem accelerarea comerțului cu amănuntul în august și creșterea investițiilor străine directe, evoluții care exprimă rezistența la șocuri și tensiuni, potrivit analizei BT.
Conform prognozelor macroeconomice agregate de Bloomberg și citate de BT,
? PIB-ul României ar putea urca cu dinamici anuale de 4,2% în 2022, 2,7% în 2023, respectiv 4,2% în 2024. In 2023, ritmul anual al producției industriale va fi vizibil afectat, urmând să crească din nou în 2024.
? Economia Poloniei ar putea crește cu ritmuri anuale de 4,0% în 2022, 1,0% în 2023, respectiv 2,7% în 2024.
? Pentru PIB-ul Cehiei previziunile Bloomberg indică majorare cu rate anuale de 2,3% în 2022, 0,8% în 2023, respectiv 3,2% în 2024.
? Economia Ungariei ar putea crește cu ritmuri anuale de 5,0% în 2022, 0,9% în 2023, respectiv 2,6% în 2024.
Cum va fi 2023?
Plin de provocări, cu incertitudine la un nivel ridicat și volatilitate în piețele financiare. În orice moment aceste date pot fi răsturnate din cauza riscurilor ce planează în zona euro (principalul partener economic al României).
Rămân valabile riscurile precum prețurile incerte la energie, tensiunile geo-politice și efectele economice ale războiului din Ucraina, prețurile materiilor prime, blocajele în lanțurile globale, evolutia pandemiei de Covid si implicit deciziile de politică economică pe plan intern, inclusiv ritmul reformelor structurale implementate de guvern.
Putem trece peste anul 2013
Cum economia se confruntă cu o perioadă slabă, în 2023, este important ca guvernul să facă investiții semnificative și oportune, pentru care are la dispozitie numerose fonduri UE, inclusiv reformele structurale convenite în cadrul PNRR.
