Capacitatea de economisire este principalul indicator care vorbește despre sănătatea financiară a unei persoane, este de părere Luca Rogojanu, DCEO, Divizia Creditare și Administrare Risc, Direcția Conformitate în cadrul OTP Bank România. ”Pentru oricine este esențial să aibă capacitatea de a economisi, iar monitorizarea sumelor economisite lunar și potențialul de economisire suplimentară în viitor sunt repere importante”, susține Luca Rogojanu în cadrul unui interviu acordat BankingNews.
Vorbind despre evaluarea riscului în sectorul bancar local, oficialul OTP Bank România, subliniază că un element de noutate este faptul că riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) încep să fie integrate în spectrul de riscuri monitorizate în activitatea de creditare. ”Este o tendință care ne arată o conștientizare ridicată în sectorul bancar pentru importanța sustenabilității și a responsabilității sociale”, punctează Luca Rogojanu.
Am făcut progrese semnificative în zona de modelare a riscurilor, cu o orientare crescută pentru utilizarea ratingurilor mai mult decât în trecut
BankingNews: În ce fel s-a modificat analiza riscului de credit și ce elemente punctează mai mult în 2023?
Luca Rogojanu: Cred că analiza riscului de credit nu s-a schimbat fundamental, însă se modernizează constant, în același ritm cu evoluția serviciilor și produselor oferite de bancă și a canalelor de vânzări. Am făcut progrese semnificative în zona de modelare a riscurilor, cu o orientare crescută pentru utilizarea ratingurilor mai mult decât în trecut. Aceste ratinguri facilitează comunicarea eficientă și prin intermediul lor am reușit să creăm un limbaj simplu de înțeles al evaluarilor complexe de risc.
În 2023 s-a pus un accent mai mare pe componentele comportamentale ale analizelor de risc, precum modul în care clienții își formează profilul tranzacțional și în general pe indiciile care ne ajută în estimarea cât mai corectă și exactă a evoluției financiare și care ne pot da capacitatea de a susține proactiv clienții când întâmpină probleme. Un element de noutate este faptul că riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) încep să fie integrate în spectrul de riscuri monitorizate în activitatea de creditare. Este o tendință care ne arată o conștientizare ridicată în sectorul bancar pentru importanța sustenabilității și a responsabilității sociale.
BankingNews: Care este impactul reglementărilor europene privind managementul riscului bancar/financiar? Ce recomandări/directive urmează din partea BCE? Ce a presupus pentru OTP Bank implementarea DORA (actul de reglementare privind reziliența operațională digitală) în 2023?
Luca Rogojanu: Un impact imediat se vede la categoria de cost, pentru că sunt necesare resurse importante pentru implementarea corectă a cadrului european de reglementare bancară. Suntem o instituție de talie medie, însă avem ambiția să îndeplinim cerințele de reglementare aplicabile inclusiv pentru băncile mai mari, iar în această direcție ne așteptăm din partea BCE la noi reglementări în domeniul riscurilor de tehnologie a informației și securitate. În plus, vor fi abordate și gestiunea și guvernanța datelor de risc, precum și administrarea adecvată a riscurilor provenite din evoluția digitală. Se vede, deci, această concentrare a întregului sistem pentru creșterea siguranței digitale, pentru un sistem bancar rezilient în fața provocărilor tehnologice și digitale.
Acordăm resurse și atenție sporite tematicii și riscurilor legate de conformitate și spălare de bani, urmărind evoluțiile înființării și reglementării autorității de supraveghere specifică la nivel european (AMLA). Dacă ne uităm la cea mai recentă implementare de acest tip, a reglementărilor DORA, actul de reglementare privind reziliența operațională digitală, în 2023, pentru OTP Bank România a presupus realizarea unei analize complexe și a unui plan de conformare. Sunt procese de durată, care se completează și se suprapun, iar pentru DORA termenul de finalizare este stabilit în ianuarie 2025.
Vom vedea în ce măsură efectul generat de noua taxă de 2% pe cifra de afaceri a băncilor va fi atenuat de mecanismele de reglare ale pieței
BankingNews: Cum se va derula anul 2024 din punctul de vedere al riscurilor și cum vor evolua creditarea și costurile de finanțare, la nivel de bancă și la nivel de piață, luând în calcul incertitudinile generate de crizele care s-au succedat în ultimii ani și de asemenea, de faptul că 2024 este un an electoral? Totodată, care va fi impactul taxei de 2% pe cifra de afaceri aplicată băncilor asupra creditării pe termen mediu-lung pentru zonele corporate și persoane fizice?
Luca Rogojanu: În contextul unei încetiniri previzibile a creșterii economice și al presiunii asupra resurselor publice, monitorizăm cu atenție evoluțiile și sectoarele subvenționate de stat și serviciile asociate investițiilor publice. Urmărim atent și prețurile energiei, ale producției agricole și ale altor mărfuri ale căror prețuri sunt sensibile la situația conflictuală din regiune.
Trebuie să avem în vizor acești indicatori, la fel cum ne preocupă și evoluția creditului ipotecar și a efectului pe care acesta îl are asupra prețurilor bunurilor imobiliare rezidențiale într-un mediu financiar dominat de inflație și, în consecință, de dobânzi ridicate. Este relevantă și evoluția prețurilor chiriilor pentru spațiile de birouri, în contextul creșterii preferinței pentru modul de lucru hibrid.
Toate aceste monitorizări fac parte din activitatea noastră obișnuită de administrare a riscurilor și în condițiile actuale nu anticipăm disrupții majore ale piețelor sau evenimente de risc care ar putea genera crize sau efecte financiare generale adverse asupra populatiei. În această perioadă piața ne arată că există cerere pentru finanțare și este posibil ca această nevoie să continue în același ritm cu progresele proiectelor din programele naționale de dezvoltare reginală. Avem încă un factor nou, această nouă taxă de 2% aplicată la cifra de afaceri, dar vom vedea în ce măsură efectul va fi atenuat de mecanismele de reglare ale pieței.
BankingNews: Care sunt riscurile principale pentru zona de clienți corporate, investitori locali? Cum influențează factori ca inflația, modificările fiscale, stabilitatea economică sau evoluția diferențiată a industriilor locale proiectele lor de investiții?
Luca Rogojanu: Pentru afacerile locale principalele provocări în contextul actual sunt strâns legate de gestionarea creșterii costurilor și administrarea corespunzătoare a lichidităților. Situația macro-economică actuală generează presiuni asupra veniturilor publice și poate avea un impact negativ asupra prețurilor din economie prin decalajele de plată care apar.
Pe lista de riscuri intră cu prioritate și indicatorul de inflație, modificările fiscale, deciziile de investiții sau evoluția diferențiată a industriilor locale, dar un obstacol important este prezent în activitatea tututor, și anume capacitatea scăzută de predicție, cum este lipsa de vizibilitate asupra evoluțiilor prețurilor energiei pe termen mediu.
Băncile au un rol foarte important când clienții trebuie să ia decizii educate la contractarea unui credit
Realitatea ne arată că gradul de reziliență a crescut, dar companiile românești au în continuare o capacitate redusă de a absorbi riscurile, de cele mai multe ori pentru că sunt slab capitalizate sau au grade de îndatorare ridicate, ceea ce pe termen lung reduce și competitivitatea în piață.
BankingNews: Cât de mult conștientizează românii importanța riscurilor unei finanțări și ce rol joacă educația financiară în această privință?
Luca Rogojanu: Conștientizarea există la un anumit nivel și este direct proporțională cu gradul de educație financiară sau de experiență în business. Partea bună este că aceste lucruri se învață cel mai ușor în practică, și cred că băncile au un rol foarte important în acest caz, când clienții trebuie să ia decizii educate la contractarea unui credit.
Avem această responsabilitate și facem toate demersurile pentru a asigura un nivel profesional ridicat pentru colegii care interacționează cu clienții, astfel încât să dețină abilitatea de a oferi sfaturi financiare cu adevărat utile și valoroase. Categoric, avem la îndemână atâtea instrumente digitale și surse de documentare, dar credem că factorul uman și componenta de consiliere oferită inclusiv în agențiile din rețeaua noastră au un efect și un impact mai rapid la nivel general.
BankingNews: Care sunt principalii indicatori pe care ar trebui să-i urmărească românii pentru că pot avea o influență considerabilă asupra bugetului unei familii și care ar fi limitele până la care putem vorbi despre normalitate în evoluția acestor indicatori?
Luca Rogojanu: Ar trebui să pornească de la capacitatea de economisire și nivelul de îndatorare. Pentru oricine este esențial să aibă capacitatea de a economisi, iar monitorizarea sumelor economisite lunar și potențialul de economisire suplimentară în viitor sunt repere importante.
Trecem pe urmă la gestionarea datoriilor. La transformarea unei părți din sumele economisite în rate pentru creditele obținute și la păstrarea unui raport rezonabil între valoarea acestor rate și veniturile lunare. Este o practică comună, cu rezultate.
Cred că pentru o viață financiară sănătoasă trebuie în primul rând să ne asigurăm propria sănătate
De exemplu, în cazul unui credit ipotecar, nivelul normal al îndatorării ar putea fi atins atunci când valoarea ratei lunare nu depășește cheltuiala locativă lunară de dinainte de contractarea creditului, adică valoarea chiriei, plus economiile lunare sau o parte din acestea. Oricum, în orice situație, este ideal să păstrăm economii de urgență, care să ne ajute să trecem peste incidente neprevăzute.
BankingNews: Pandemia, războaiele, criza energetică sau inflația ne-au arătat că suntem supuși unor riscuri pe care nu le putem anticipa. Ce sfaturi aveți pentru oameni pentru a avea o viață financiară sănătoasă și la ce riscuri trebuie să-și raporteze bugetele proprii pentru a face față în viitor neprevăzutului?
Luca Rogojanu: Nu cred că trebuie să trăim cu o frică de dobânzi sau de credite, iar cheia este prudența. Un sfat corect pentru orice credit personal, este să ne asigurăm că banii vor fi investiți în bunuri sau servicii care cresc calitatea vieții și de a căror utilizare pot beneficia pe un termen cât mai lung.
Cred că pentru o viață financiară sănătoasă trebuie în primul rând să ne asigurăm propria sănătate, și la fel de importantă ca educația financiară este ambiția unei dezvoltări profesionale și personale. Dacă putem compara, este o soluție de asigurare a viabilității investiției, la fel ca în mediul de business, pentru că sunt factorii care asigură capacitatea de a obține venituri mai mari în viitor, în raport cu un nivel al datoriilor care se reduce treptat.
BankingNews: Ce înseamnă acomodarea principiilor sustenabilității în economie pentru stabilirea riscurilor care contribuie la alcătuirea costurilor de finanțare din România și ce impact are tranziția verde la prețul creditelor noi? Cât de pregătită este economia românească pentru această transformare și cum se raportează băncile la această provocare?
Luca Rogojanu: Este o transformare pentru care nu poți să fii pregătit niciodată și care trebuie să fie impusă și adoptată cât mai urgent. Urgența este dată de transformările climatice și este clar că nu este timp de tergiversări. Partea bună este că băncile au resursele și know-how-ul de a se implica în acest demers general.
Facem acest lucru de câțiva ani, sprijinind afacerile sustenabile care caută să construiască proiecte sustenabile și am finanțat consecvent proiecte verzi din zona de real estate sau de producție de energie curată, din surse fotovoltaice și eoliene. Aceste proceduri și modele de evaluare au evoluat constant, iar pe măsură ce am acordat o importanță din ce în ce mai mare pentru temele ESG și am dezvoltat noi proiecte de finanțare, am integrat și riscurile specifice lor în sistemul general de administare al riscurilor.
