Creditarea verde este încă o piață în formare, care are un potențial ridicat pentru creșterea nivelului de intermediere financiară, indicator care este cel mai redus în plan european, a menționat Florin Dragu, șef serviciu Direcția Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul conferinței ”Forumul Finanțării Verzi”, organizat de publicațiile BankingNews și GreenCommunity.
”Băncile au făcut progrese în ultimii 3 ani privind nivelul de integrare a schimbărilor climatice în strategii și gestionarea riscului, însă mai este nevoie de efort în unele domenii precum dezvoltare de produse verzi, analize pe bază de scenarii, dar și testarea la stres climatic. Sectorul bancar rămâne parte a soluției, inclusiv din perspectiva unei contribuții mai ample la schimbarea modelului de creștere către unul cu valoare adăugată mare, sustenabil din punct de vedere al mediului, care susține inovația tehnologică și digitalizarea. Instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare au un spațiu important de majorare a finanțărilor pentru tranziția verde”, a mai precizat oficialul BNR.
Companiile au accesat credite verzi de 5 miliarde de lei, preponderent pentru clădiri verzi, energie verde, sisteme de încălzire-răcire și eficiență energetică
Creditele verzi acordate companiilor din România s-au cifrat la valoarea de 5 miliarde de lei, în luna martie a acestui an, consemnând o creştere anuală de 129%. „Cele mai recente date, aferente lunii martie 2024, ne arată că valoarea finanțărilor sustenabile acordate companiilor se setează undeva la 5 miliarde de lei, în creştere semnificativă. Dacă ne uităm cu un an în urmă, ritmul este undeva la 129%”, a subliniat Florin Dragu.
Oficialul BNR a arătat că, pe partea de flux, creditele verzi pentru companii reprezintă cam 5% din totalul de împrumuturi sustenabile, însă dacă ne uităm în perspectiva întregului portofoliu, vedem că stocul de finanţare este încă la un nivel relativ redus, cam 3% din total împrumuturi acordate companiilor.
”Din perspectiva distribuţiei, majoritatea împrumuturilor se duc pe partea de clădiri verzi, respectiv cam jumătate din finanţarea sustenabilă. Următorul segment este reprezentat de cel al electricităţii şi sistemelor de încălzire-răcire, urmat de partea de eficienţă energetică”, a punctat Florin Dragu.
Domnia sa a mai arătat că rezultatele unui studiu realizat de către specialiștii BNR indică faptul că firmele care contractează împrumuturi verzi tind să aibă performanțe financiare mai bune decât alte firme care iau împrumuturi bancare. Gradul de conştientizare, dar şi capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice este încă incipientă şi semnificativ mai redusă în cadrul IMM-urilor, comparativ cu companiile de dimensiuni mari.
”Aceste firme sunt probabil conștiente de impactul riscului climatic asupra activităților lor și, în consecință, aleg să contracteze împrumuturi de acest tip pentru a realiza tranziția verde. Deși la nivel agregat portofoliul de credite verzi a înregistrat o rată a creditelor neperformante mai scăzută în perioada studiată, analiza la nivel de credit nu relevă o diferență clară și semnificativă în riscul de credit al portofoliului de credite verzi”, a evidențiat Florin Dragu.
Creditele ipotecare verzi pentru populație au crescut cu 69% în ultimul an, reprezentând 8% dintre împrumuturile pentru locuințe
Finanțarea verde are spațiu de îmbunătățire și în cazul creditelor ipotecare acordate populației, a completat oficialul Băncii Centrale, în cadrul prezentării pe care a susținut-o la ”Forumul Finanțării Verzi” (prezentarea completă este disponibilă aici).
Valoarea împrumuturilor pentru locuințe verzi a ajuns la aproximativ 8 miliarde de lei, în creştere de 69%, în termeni anuali, şi reprezintă circa 8% din totalul portofoliului de finanțări ipotecare pentru populație. În ceea ce priveşte obligaţiunile „verzi”, datele prezentate de Florin Dragu arată că, în România, cuantumul s-a situat la 720 milioane de euro, în 2023.
„Această sumă este cumva valoarea cumulată a ceea ce se realizase în ultimii doi ani, din perspectiva iniţiativelor pe care noi le realizăm. BNR a întreprins mai multe acţiuni pe acest palier care urmăreşte o creştere a gradului de conştientizare cu privire la efectele riscurilor climatice şi, de asemenea, cu privire la îmbunătăţirea disponibilităţii datelor privind creditarea verde. Aceasta vizează atât să sprijine instituţiile financiare în tranziţia verde, cât şi companiile nefinanciare prin creşterea capacităţii acestora de înţelegere a riscurilor climatice şi de a le spori gradul de pregătire pe termen lung pentru a fructifica toate aceste oportunităţi”, a spus Florin Dragu.
Directorul de serviciu din cadrul Direcției Stabilitate Financiară de la Banca Națională a României a mai susținut că se observă faptul că băncile au făcut progrese semnificative în ultimii trei ani în ceea ce priveşte integrarea elementelor ESG în gestionarea riscurilor. ”Practic, majoritatea instituţiilor – cam 80% dintre acestea – au răspuns că utilizează standarde internaţionale şi circa 10% că intenţionează să le implementeze în următorul an. Comparativ, acum doi ani, când am derulat acelaşi chestionar, ponderea era undeva la 30%”, a conchis Florin Dragu.
Florin Dănescu (Asociația Română a Băncilor), Florin Dragu (Banca Națională a României), Nicu Ștefănuță (europarlamentar verde român, membru al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară și Vicepreședinte al Grupului Verzilor din Parlamentul European), Laura Petrescu (Avocat fondator GreenLaw și Ambasador European al Pactului pentru Climă), Crymhylde Galos (Banca Transilvania), Iuliana Tiba (BRD Groupe Société Générale), Cătălin Cepișcă (Raiffeisen Bank), Ana Maria Balan (Garanti BBVA) și Ștefan Manole (ProCredit Bank) au fost speakerii evenimentului.
