Banca Comercială Română (BCR) prezintă rezultatele unui studiu sociologic realizat în colaborare cu compania Cult Market Research, în contextul începerii școlii. Acesta explorează relația dintre părinți și adolescenți în ceea ce privește discuțiile despre bani.
Părinții din România le vorbesc copiilor despre bani după vârsta de 7 ani. După 33 de ani de libertate, inflație și crize financiare, banii (încă) cad din cer
Concluziile arată că părinții de astăzi sunt mai deschiși să poarte conversații despre bani și aspecte financiare decât au fost părinții lor. 46% dintre aceștia consideră că prima discuție despre bani cu copiii ar trebui să aibă loc între 7 și 10 ani, iar 24% sugerează că aceasta ar trebui să aibă loc între 11 și 14 ani. 22% dintre actualii părinți de adolescenți spun că ei nu au discutat niciodată cu părinții lor despre bani, iar aproximativ 30% au discutat cu părinții lor despre bani după vârsta de 15 ani.
66% dintre părinții care au copii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani le oferă acestora cel mai adesea un buget lunar mai mic de 300 de lei, iar 34% dintre părinții care au copii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani le oferă acestora un buget lunar cuprins între 301 și 600 lei. În ciuda faptului că veniturile părinților sunt suficient de mari cât să asigure tot ce trebuie în casă, 37% dintre adolescenți consideră că părinții nu vor să le cumpere tot ce își doresc.
Principalele cheltuieli ale adolescenților constă în ”ieșiri în oraș” (51%), îmbrăcăminte și încălțăminte (47%), manuale sau caiete sau alte aspecte necesare pentru școală (22%).
Nicoleta Deliu-Pașol: Deși părinții, în majoritatea lor, recunosc importanța acestui subiect, există încă destul de mulți care ezită să discute aspectele financiare, temându-se să nu-și îngrijoreze copiii
„Conversația despre bani în familie este prima contribuție pe care fiecare putem s-o avem la ridicarea nivelului de educație financiară din România. Anul acesta ne-am propus să încurajăm părinții să deschidă un dialog sincer cu copiii lor despre bani, esențial pentru a realiza o bază financiară solidă în familie. Deși părinții, în majoritatea lor, recunosc importanța acestui subiect, există încă destul de mulți care ezită să discute aspectele financiare, temându-se să nu-și îngrijoreze copiii.
Programele noastre, precum Școala de Bani și LifeLab, nu doar promovează educația financiară, ci oferă și soluții practice, ușor de aplicat. Dacă adulții își vor dedica timp să învețe, putem construi împreună o Românie inteligentă financiar. Iar adolescenții de azi ne vor surprinde în viitor cu decizii financiare responsabile”, declara Nicoleta Deliu-Pașol, Director Comunicare BCR.
BCR a lansat campania „Cea mai importantă conversație E ȘI despre bani”
Cercetarea realizată de BCR împreună cu Cult Market Research vine în contextul campaniei „Cea mai importantă conversație E ȘI despre bani”, lansată de bancă în septembrie, care subliniază importanța discuțiilor despre bani între părinți și copii, mai ales acum, în perioada de început a anului școlar, dar și în general, ca parte din educația celor mici.
Paul Acatrini: Deși părinții de azi sunt mai deschiși la discuții despre bani, datoriile sau câștigurile familiei sunt încă subiecte sensibile
„Rezultatele acestui studiu arată că, deși părinții de azi sunt mai deschiși la discuții despre bani, rămân anumite subiecte sensibile pe care le evită, cum ar fi datoriile sau câștigurile familiei. Aceste ezitări reflectă moștenirea unei culturi în care discuțiile financiare erau considerate tabu, dar și un efort de protecție din partea părinților. Totuși, deschiderea acestor conversații este esențială pentru a forma o generație de tineri cu o înțelegere solidă a responsabilităților financiare”, precizează Paul Acatrini, Cult Market Research
Oana Calnegru, psihilog: Discuțiile despre bani, începute de la o vârstă fragedă, nu doar că reduc anxietatea financiară, dar și ajută copiii să gestioneze mai bine presiunea socială
„Discuțiile despre bani, începute de la o vârstă fragedă, nu doar că reduc anxietatea financiară, dar și ajută copiii să gestioneze mai bine presiunea socială, cum ar fi FOMO-ul financiar și social, care poate apărea în mediul școlar sau în cercul lor de prieteni. Atunci când părinții abordează subiectele financiare în mod transparent, își ajută copiii să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc și creează un climat de încredere în familie. Adolescenții care se simt incluși în aceste conversații sunt mai pregătiți să ia decizii financiare responsabile în viitor și să reziste tentațiilor de a cheltui pentru a se conforma presiunilor sociale”, explica Oana Calnegru, Psiholog.
Ce subiecte evită părinții în discuții
Printre cele mai importante subiecte care sunt încă evitate de părinții în discuțiile cu copiii lor sunt: datoriile și câștigurile familiei (19%), cardurile de credit (12%) și investițiile (11%). De asemenea, percepția asupra banilor influențează semnificativ calitatea vieții și modul în care au loc aceste discuții, familiile cu venituri mai mici fiind mai predispuse să discute despre economisire.
Interesant este că mai mult de jumătate (64%) dintre persoanele care au un venit familiar lunar sub 5.000 de lei consideră că banii le ajung pentru un trai decent, iar 8% consideră că acești bani le ajung pentru tot ceea ce le este necesar fără să se restrângă. Doar 59% (cu 5% mai puțin) dintre cei care au venitul mediu lunar al familiei peste 8.000 de lei consideră că acești bani le ajung pentru un trai decent.
Alte concluzii ale studiului:
•Subiecte discutate în familie: 85% dintre părinți le-au explicat copiilor cum câștigă bani, 84% le-au vorbit despre responsabilitatea financiară, iar 80% au discutat despre economisire;
•Subiecte pe care părinții doresc să le abordeze în viitor: investiții (42%), stabilirea unor obiective financiare (41%), carduri de credit și datorii (38%), pericolele înșelăciunii financiare (30%), donații și acte caritabile (30%);
•Subiecte pe care părinții nu vor să le discute niciodată: datoriile familiei (19%), carduri de credit (12%), venitul părinților (11%), investiții (11%).
Cercetarea Cult Research, realizată în august 2024, a utilizat metoda CAWI și a fost efectuată pe un eșantion de 404 părinți cu copii cu vârste între 12 și 17 ani.
