În 2025, cu Donald Trump revenit la Casa Albă, SUA s-a retras din nou din Acordul de la Paris, a redus finanțările pentru energia regenerabilă și a relansat industria petrolului și gazului sub sloganul „Drill, baby, drill!”. Această schimbare de direcție pune presiune pe Uniunea Europeană, care rămâne singura mare economie globală angajată ferm pe calea tranziției verzi.
În fața mediului economic din ce în ce mai competitiv, unele voci europene, cum este ministrul economiei din Franța, au cerut o amânare a unor reglementări în vigoare, cum este Directiva CSDDD (Corporate Sustainability Due Diligence Directive), argumentând că marile companii europene trebuie să rămână competitive față de rivalii americani și chinezi. În acest context, este firesc să se nască întrearea dacă Green Deal-ul rămâne o strategie viabilă și ce impact va avea asupra competitivității europei.
Răspunsul este clar – Green Deal-ul nu se oprește. UE este prea avansată în tranziția sa verde pentru a inversa direcția. Se poate recalibra ritmul și modul de implementare, dar obiectivul final rămâne ferm.
Uniunea Europeană nu și-a bazat tranziția verde pe tendințe politice temporare, ci pe legi, finanțare și un model economic pe termen lung. Industria europeană operează deja în cadrul unor norme clare: taxele pe carbon la frontieră protejează companiile locale de concurența neloială, băncile sprijină proiectele conforme ESG, iar marile corporații trebuie să își adapteze lanțurile de aprovizionare pentru a respecta noile standarde de sustenabilitate. Acest proces este ireversibil. Legislația europeană impune aceste cerințe, iar piețele financiare internaționale se orientează spre aceleași standarde. Investitorii aleg deja să susțină companiile care fac tranziția verde.
Pentru afaceri, Green Deal înseamnă și că cei care se adaptează acum vor avea un avantaj imens în anii următori
Mai mult decât atât, știința ne arată că nu există alternativă viabilă la tranziția verde. Consensul comunității științifice este clar – dacă temperatura globală depășește pragul de 2°C peste nivelurile preindustriale, efectele climatice vor deveni ireversibile, afectând ecosistemele critice, și însăși fundația economiei globale. Modelul economic actual, bazat pe extracția nesustenabilă a resurselor și dependența de combustibili fosili, este dăunător mediului, și profund instabil financiar. Dacă lumea nu își reduce rapid emisiile, piețele se vor confrunta cu riscuri economice sistemice, de la colapsul lanțurilor de aprovizionare și migrații masive, până la pierderi de miliarde de euro cauzate de dezastre naturale și instabilitate socială. Tranziția verde nu este un experiment, ci noua realitate economică globală.
Dar tranziția verde nu înseamnă doar obligații și taxe – UE pune la dispoziție sute de miliarde de euro pentru a sprijini afacerile care se aliniază la noile standarde.
✅ Fondul pentru Tranziție Justă (19.32 miliarde €) – Sprijină sectoarele afectate de decarbonizare.
✅ Fondul InvestEU (372 miliarde €) – Finanțează proiecte sustenabile în energie, transport și industrie.
✅ Horizon Europe (93,5 miliarde €) – Programul cheie de finanțare al UE pentru cercetare și inovare
✅ Granturi și împrumuturi prin BEI și fonduri structurale – Sprijină IMM-urile și marile corporații în tranziția lor către un model economic verde.
Ce înseamnă asta pentru companii?
• Subvenții și credite preferențiale pentru modernizare și eficiență energetică.
• Avantaje competitive pentru firmele care adoptă rapid noile tehnologii verzi.
• Acces extins la finanțare ESG și la piețele internaționale.
Uniunea Europeană continuă să investească masiv în decarbonizare, prin programe precum LIFE (905 mil € pentru 2021-2027), Innovation Fund (40 miliarde €) și InvestEU, oferind finanțare directă și indirectă pentru tranziția verde.
De exemplu, în 2025, prin EIC Pathfinder, EIC Accelerator și EIC Transition, sunt alocate milioane de euro pentru tehnologii avansate de reducere a emisiilor și modernizare industrială conform celor prezentate la Conferința privind finanțarea publică pentru eliminarea permanentă a carbonului în UE din 28.01.2025. Până la 1,25 miliarde EUR sunt alocate pentru 41 de proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică in programul Connecting Europe Facility, și exemplele pot continua.
Green Deal este o oportunitate financiară reală și o direcție clară spre o economie stabilă, inovatoare și, mai ales, profitabilă pe termen lung.
Marile economii emergente nu ignoră tranziția verde. Dimpotrivă, investesc agresiv în energie regenerabilă, vehicule electrice și tehnologii curate. Un exemplu este China, care, deși este în prezent unul dintre cei mai mari poluatori globali, strategia sa pe termen lung arată o tranziție clară către un viitor fără combustibili fosili. Autoritățile chineze își consolidează poziția de lider global în aceste domenii. Planurile sale de dezvoltare indică o economie care, în timp, va renunța la sursele de energie poluante. Orice companie care rămâne blocată într-un model vechi de producție va fi inevitabil depășită.
Sigur, este adevărat că reglementările stricte ridică provocări pentru anumite industrii, însă cererea pentru o calibrare a ritmului nu înseamnă că direcția se schimbă. Green Deal-ul continuă, dar există loc pentru ajustări pragmatice. El este ferm, dar flexibil în implementare Nu este vorba despre o relaxare a obiectivelor, ci despre o implementare inteligentă, care să permită industriilor să facă tranziția fără a-și pierde competitivitatea.
Măsurile de sprijin pentru IMM-uri, adaptarea termenelor pentru anumite sectoare și negocierile internaționale pentru a asigura o piață globală echilibrată pot fi toate parte a acestei strategii. Dar ceea ce nu se schimbă este direcția.
Cei care văd în Green Deal o amenințare nu privesc imaginea de ansamblu. Aceasta nu este o alegere ideologică, ci o necesitate economică. Într-o lume în care resursele sunt limitate, în care instabilitatea climatică generează pierderi uriașe și în care investitorii caută companii sigure pe termen lung, singura direcție logică este tranziția verde.
Așadar, companiile care acceptă această realitate, care investesc acum în modernizare și care își regândesc strategiile de creștere vor fi liderii economici ai viitorului. Băncile care continuă să sprijine tranziția vor avea portofolii mai sigure și mai rentabile pe termen lung.
Uniunea Europeană nu dă înapoi. Green Deal-ul este ferm, bine reglementat și vine cu resurse financiare uriașe. Pentru mediul de afaceri și sectorul bancar, aceasta este o oportunitate de a construi viitorul.
Laura Petrescu este avocată cu peste 15 ani de experiență în litigii civile și comerciale, dedicată promovării sustenabilității și protecției mediului prin intermediul expertizei juridice. A absolvit un master în Drept intern și internațional al mediului și a desfășurat în ultimii 3 ani activități în cadrul unei clinici juridice dedicată dreptului mediului. Are și calitatea de auditor de mediu certificat și trainer, contribuind activ la conștientizarea și implementarea practicilor sustenabile în diverse medii profesionale. Totodată, Laura Petrescu este Ambasador al Pactului Climatic European, o inițiativă a Comisiei Europene, și Climate Reality Leader, certificat în programul de leadership al lui Al Gore, poziții care reflectă angajamentul profund față de educația și acțiunile privind schimbările climatice.
