Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a reunit astăzi pentru a patra ședință de politică monetară din 2025, în contextul unei serii de decizii prudente. După ce a menținut neschimbată rata-cheie în ianuarie, februarie și aprilie, BNR păstrează și de această dată dobânda la nivelul actual de 6,5%, stabilit în urma celor două reduceri operate în 2024 (de la 7% în 2023).
Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 16 mai 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, arată comunicatul BNR.
Reamintim că previziunile majorității analiștilor anticipau menținerea dobânzii-cheie, în principal din cauza climatului economic și politic incert. Despre așteptările economiștilor și riscurile identificate se numără dezechilibrele fiscale interne, presiunile inflaționiste și instabilitatea politică, toate acestea obligând banca centrală să adopte o poziție de așteptare, așa cum BankingNews a scris deja AICI.
Ce se intamplă cu ratele tala la bancă dacă BNR menține dobanda cheie
Dobânda-cheie influențează dobânzile interbancare, cum sunt ROBOR și IRCC, care la rândul lor determină costul creditelor în lei. Dacă BNR menține rata la 6,5%, atunci nici băncile nu au motiv imediat să reducă dobânzile la credite.
Astfel, după decizia de astăzi a BNR, creditele cu dobândă variabilă ( legate de IRCC sau ROBOR) rămân la același nivel. Nu vei vedea o reducere a ratelor lunare prea curând.
O altă consecință va duce la încetinirea creditării.
Menținerea dobânzi înseamnă că firmele și persoanele fizice vor avea acces mai greu la finanțare.
Cum băncile vor fi tot mai prudente cu acordarea de împrumuturi, mai ales în contextul economic instabil și cu risc fiscal ridicat, cererea de credite va fi tot mai slabă.
Și nu în ultimul rând, nici dobânzile din piața interbancară (unde se împrumută băncile între ele) nu vor scădea, ceea ce menține costurile de finanțare ridicate pentru întreg sistemul bancar. Acest lucru se transmite indirect în dobânzile pentru clienți.
BNR a transmis clar că așteaptă „mai multă claritate fiscală”, înainte să reducă dobânda. Iar economiștii din bănci previzionează că nu vor fi operate modificări până la ședința din luna august 2025.
