Inflația anuală a stagnat în aprilie la 4,9%, dar analiștii Erste și ING revizuiesc în sus prognozele și amână așteptările privind reducerea dobânzii. Află ce riscuri planează asupra economiei României.
Economiștii Erste au revizuit în sus prognoza pentru inflația de la finalul anului 2025, de la 3,7% la 4,0%. Totodată, consideră că prima scădere a dobânzii de politică monetară rămâne condiționată și ar putea veni abia în august. Însă, economiștii ING sunt mai prudenți și văd chiar „riscul ca acesta să fie amânat[ până în 2026”.
Atât analiștii Erste, cât și ING vorbesc despre o ajustare a dobânzilor lentă, atent calibrată și dependentă de contextul intern și european.
Analiștii anticipează pe scară largă că BNR va menține neschimbată rata dobânzii de politică monetară în ședința din 16 mai. Rata-cheie se află la nivelul de 6,50% din august anul trecut, iar economiștii Erste se așteptă ca aceasta să rămână neschimbată cel puțin până în august anul acesta. „Continuăm să anticipăm trei reduceri ale ratei-cheie cu câte 25 de puncte de bază în acest an, ceea ce ar aduce rata la 5,75% până la finalul anului. Evoluțiile fiscale și politice rămân principalele riscuri idiosincratice”, se precizează într-o analiză.
Factori care au determinat stagnarea inflației
Analiza Erste arată că scăderea anticipată a prețurilor la gaze naturale a fost parțial compensată de o creștere bruscă a prețurilor la încălzire și electricitate. De asemenea, prețurile la fructe au crescut mai rapid decât estimau economiștii.
Inflația de bază a stagnat conform așteptărilor, situându-se la 5,3% în aprilie, comparabil cu nivelul din martie.
„Pe fondul surprizei negative din aprilie și luând în calcul o depreciere mai timpurie a cursului de schimb, ne revizuim în sus prognoza pentru inflația de la finalul anului 2025, de la 3,7% la 4,0%, într-un scenariu fără modificări fiscale. De asemenea, estimăm o inflație de 3,4% la finalul anului 2026, față de 3,0% cât anticipam anterior.”, se arată în cel mai recent raport Erste.
Inflația CORE2 ajustată – indicator urmărit îndeaproape de BNR – a stagnat și ea la 5,3% în aprilie (an/an). Inflația alimentelor de bază a accelerat la 4,9%, de la 4,5% anterior. Pentru bunurile non-alimentare de bază, inflația a scăzut ușor la 5,2%, de la 5,3%, iar serviciile de bază au înregistrat o decelerare la 6,1%, față de 6,3% în martie.
„Estimăm că inflația CORE2 va ajunge la 5,0% la finalul anului 2025 și va rămâne peste rata inflației generale.”
BNR pregătește noul Raport asupra Inflației
BNR anticipa o inflație de 3,8% la sfârșitul acestui an, dar o prognoză actualizată va fi, cel mai probabil, publicată la începutul săptămânii viitoare, odată cu Raportul Trimestrial asupra Inflației. Vineri, BNR are programată ședința de politică monetară, iar consensul general este că rata dobânzii va fi menținută neschimbată.
„Continuăm să anticipăm o posibilă reducere a dobânzii în luna august, dacă condițiile vor permite acest lucru.”, conchid economiștii Erste Bank.
ING: Dobânda rămâne neschimbată. Relaxarea ar putea fi amânată până în 2026
Și economiștii ING, Ștefan Posea și Valentin Tătaru, consideră că Banca Națională a României va păstra neschimbată rata-cheie în cadrul ședinței din 16 mai. Scenariul ING actual indică o relaxare monetară ușoară, mai târziu în acest an.
„În acest stadiu, nu anticipăm scăderi ale ratei dobânzii înainte de ședința din octombrie, existând chiar riscul ca acestea să fie amânate până în 2026. Dacă BNR va decide în cele din urmă să reducă dobânda, este de așteptat ca procesul să fie unul gradual, de ajustare fină, și nu începutul unui ciclu amplu de relaxare monetară”, arată analiștii.
Pentru ședința din 16 mai, Posea și Tătaru remarcă faptul că perspectivele economiei românești sunt neclare, iar cel mai probabil scenariu este continuarea unei abordări de tip „wait-and-see”. Este de așteptat ca declarația oficială să pună accent pe riscurile interne, cu o nuanță mai pronunțată față de comunicarea precedentă, consideră analiștii.
Ce riscuri planează asupra economiei României
Politica fiscală continuă să reprezinte principala sursă de îngrijorare. Incertitudinile sunt accentuate de potențialele întârzieri în implementarea reformelor fiscale, ceea ce afectează negativ perspectivele pe termen scurt. Posibilitatea unor negocieri prelungite pentru formarea unui nou guvern constituie un risc important, în contextul în care Comisia Europeană urmează să evalueze, la începutul lunii iunie, progresele României în reducerea deficitului bugetar.
Aceste incertitudini pot afecta:
absorbția fondurilor europene,
ratingul suveran al țării,
stabilitatea financiară și cursul leului,
perspectivele de creștere economică.
Pe lângă toate acestea, atât riscurile de creștere, cât și cele de scădere ale inflației derivă din pachetul fiscal anticipat și forma finală a măsurilor care vor fi adoptate.
„Având în vedere aceste elemente, o poziție de politică monetară extrem de prudentă rămâne singura opțiune viabilă în acest moment.”, subliniază analiștii ING.
