Frauda bancară nu mai are chip. Anke Marin, LexisNexis Risk Solutions, explică cum pot băncile să-și protejeze clienții într-o lume în care totul poate fi fals

Într-o lume în care un click poate însemna o pierdere financiară, o identitate furată sau o manipulare atât de subtilă încât pare realitate, băncile nu mai luptă doar cu fraude. Luptă cu o industrie criminală care a învățat să folosească tehnologia mai repede decât o fac instituțiile. Luptă cu deepfake-uri care respiră, clipesc și par vii. Cu identități care nu există, dar trec toate verificările. Cu centre de scam care funcționează ca niște corporații întunecate.

În mijlocul acestei furtuni, o întrebare devine esențială: Cum își pot proteja băncile clienții într-o eră în care totul poate fi falsificat? Anke Marin, Development Manager la LexisNexis Risk Solutions, privește această realitate cu luciditatea cuiva care înțelege că soluția nu mai poate fi o barieră clasică, ci o alianță între tehnologie, comportament, intelingența articificcală (AI) și colaborare. Interviul de mai jos este o radiografie a pericolelor pe care nu le vedem cu ochiul liber – și o hartă a tehnologiilor care pot proteja viitorul bankingului din România.

BankingNews: Fraudele digitale cresc accelerat la nivel global. Ce alimentează această evoluție și de ce pare totul mult mai dificil de gestionat acum?

Anke Marin: Ne aflăm într-un moment în care tehnologia evoluează mult mai repede decât capacitatea sistemelor tradiționale de securitate de a ține pasul cu ea. Pe de o parte, băncile digitalizează totul – de la onboarding video până la aprobări de credite în câteva minute – ceea ce deschide noi oportunități pentru clienți, dar și pentru fraudatori. Pe de altă parte, infractorii au acces la instrumente de inteligență artificială care înainte erau rezervate laboratoarelor de cercetare. Astăzi, oricine poate crea imagini, documente și video-uri deepfake în câteva minute. Aceste tehnologii sunt folosite nu doar pentru a falsifica identități, ci și pentru a manipula oameni în scheme de tip APP sau pentru a infiltra identități sintetice în sistemele bancare.

Prin combinarea acestor tactici, fraudatorii au găsit o modalitate de a depăși barierele tradiționale de autentificare, iar băncile sunt nevoite să adopte rapid soluții moderne pentru a rămâne competitive și, mai ales, pentru a proteja clienții.

BankingNews: Identitățile sintetice sunt considerate una dintre cele mai sofisticate forme de fraudă. Ce le face atât de periculoase?

Anke Marin: Ce este cu adevărat îngrijorător la identitățile sintetice este faptul că nu sunt furate – sunt construite. Fraudatorii combină elemente reale, obținute din breșe de date, cu date imaginare generate de AI. Rezultatul este o identitate care trece atât de bine testele tradiționale încât poate deschide conturi, poate solicita credite și poate opera în sistem luni la rând fără a ridica suspiciuni. Iar dacă la aceasta se adaugă și capacitatea de a genera selfie-uri sau video-uri deepfake de înaltă calitate, devine aproape imposibil pentru un operator uman să identifice incongruențele. Tocmai de aceea, verificările manuale nu mai sunt suficiente – ai nevoie de tehnologie care să vadă ce niciun ochi uman nu poate detecta.

BankingNews: Deepfake-urile devin din ce în ce mai sofisticate. Pot băncile să mai distingă între un video real și unul artificial?

Anke Marin: Dacă ne bazăm doar pe ochi, răspunsul este nu – deepfake-urile au depășit demult capacitatea noastră de a le detecta vizual. În ultimii doi-trei ani, tehnologia a evoluat spectaculos: un fraudator poate genera în câteva minute un video aproape perfect, în care persoana pare reală, face pauze naturale, clipește, își mișcă buzele în sincron cu vocea. De multe ori, un operator uman poate valida fără să-și dea seama un material complet fals. De aceea, soluțiile moderne – inclusiv cele pe care le dezvoltăm la LexisNexis Risk Solutions – folosesc algoritmi de detecție a micro-anomaliilor, analiză a metadatelor, evaluare a tiparelor de lumină și adâncime și sincronizare audio-video. Sunt lucruri pe care un om nu le poate observa, dar un model AI le poate detecta în milisecunde. Practic, diferențierea rămâne posibilă doar prin tehnologie, nu prin evaluare vizuală umană.

BankingNews: În multe rapoarte internaționale se vorbește despre „scam centres”. Cum funcționează și de ce sunt atât de greu de combătut?

Anke Marin: „Scam centres” sunt unele dintre cele mai înșelătoare și complexe structuri criminale moderne. Ele arată ca niște call-centere reale: clinici de onboarding, cabinete HR, supervizori, KPI-uri, scripturi de conversație și echipe întregi de oameni. Dar în realitate, o parte dintre acești „angajați” sunt victime ale traficului de persoane, cu documentele confiscate, forțate să ruleze escrocherii în masă – romance scams, investiții false, impersonarea băncilor, phishing sofisticat. Ce este îngrijorător este faptul că asemenea centre sunt înregistrate uneori ca business-uri legitime, cu sedii comerciale, conturi bancare și activități aparent normale. Ele reprezintă o industrie globală, iar capacitatea lor de a opera la scară mare și de a produce fraude la nivel internațional face ca detectarea lor să fie extrem de dificilă, fără colaborare cross-industry.

BankingNews: Frauda de tip APP (Authorised Push Payment) continuă să crească. De ce este atât de dificil de prevenit?

Anke Marin: Frauda APP este probabil cea mai frustrantă formă de fraudă, pentru că banca nu vede nimic suspect la nivel tehnic: clientul însuși autorizează plata. Problema este că acel client este manipulat în timp real. Fraudatorii știu exact ce buton îi vor cere să apese, ce text să introducă și cum să-l preseze pentru a face tranzacția imediat. Pot să imite vocea unui membru de familie, să trimită documente falsificate sau să pară că sună din partea unei autorități. De aceea, dacă banca se bazează doar pe parole sau OTP-uri, riscul rămâne enorm. O cale mai eficientă de prevenție este înțelegerea comportamentului clientului în momentul tranzacției: cum tastează, cât ezită, cum își folosește telefonul. Aceste patternuri se schimbă când o persoană este manipulată, iar AI poate detecta diferențele.

BankingNews: Băncile investesc masiv în digitalizare. Care sunt punctele lor cele mai vulnerabile astăzi?

Anke Marin: Orice etapă digitală devine vulnerabilă atunci când nu este dublată de tehnologie avansată de verificare. Onboardingul este zona de intrare – și odată ce un fraudator trece de această poartă digitală cu o identitate sintetică, tot restul ecosistemului devine vulnerabil. Deepfake-urile reprezintă următoarea provocare majoră: atunci când verificarea identității se bazează exclusiv pe selfie-uri sau pe video calls, riscul crește exponențial. La acestea se adaugă autentificarea clasică; parolele și OTP-urile sunt foarte ușor de compromis prin phishing sau social engineering. Iar băncile care nu folosesc analize comportamentale, modele ML și soluții anti-deepfake sunt mai expuse decât își imaginează.

BankingNews: Cum pot băncile echilibra rapiditatea aprobării produselor cu nevoia de securitate?

Anke Marin: Este poate cea mai mare provocare. Clienții vor onboarding în câteva minute, aprobări rapide, interfețe simple. În același timp, băncile sunt obligate să opereze într-un mediu în care fraudele devin tot mai sofisticate. Soluția nu este să încetinești procesele, ci să le rafinezi. Tehnologiile moderne, precum verificarea documentelor cu AI, detecția deepfake și analiza comportamentală, funcționează în background, fără să adauge fricțiuni inutil. Practic, sistemul verifică sute de semnale în câteva secunde, fără ca utilizatorul legitim să simtă acest lucru. Acolo unde apare risc, intervine o verificare suplimentară. Acolo unde nu apare, fluxul este neîntrerupt. Este o filozofie de tipul „more security – less friction”.

BankingNews: Plățile instant cresc riscul de fraudă. Ce ar trebui să facă băncile?

Anke Marin: Plățile instant sunt extraordinare pentru clienți, dar sunt ideale și pentru fraudatori, pentru că banii dispar înainte ca banca să poată interveni. De aceea, prevenția trebuie să se întâmple înainte apăsării butonului de confirmare. Comportamentul utilizatorului este cheia. Dacă cineva inițiază o tranzacție în timp ce este manipulat, ritmul de tastare, modul în care ține telefonul, mișcările degetelor, pauzele se schimbă subtil. Tehnologia poate detecta aceste schimbări în timp real. Dacă sistemul vede un comportament tipic unei situații de coercitive scam, poate bloca tranzacția sau poate solicita autentificare suplimentară. Este cel mai eficient mod de a preveni pierderile înainte ca banii să iasă din sistem.

BankingNews: Ce soluții oferă LexisNexis Risk Solutions pentru a proteja băncile în acest context extrem de dinamic?

Anke Marin: Abordarea noastră este stratificată – pentru că nicio singură metodă nu poate opri toate tipurile de fraudă. Combinația dintre document authentication, detectarea deepfake-urilor, verificarea identității utilizatorului și analiza comportamentală oferă o protecție completă. În plus, rețeaua noastră globală de risk intellingence permite partajarea în timp real a informațiilor despre dispozitive suspecte, comportamente riscante sau identități implicate în scheme internaționale. Toate aceste sisteme folosesc modele AI care se îmbunătățesc continuu, pe baza miliardelor de tranzacții analizate în fiecare an.

BankingNews: Cum pot beneficia fintech-urile și instituțiile mici de aceste tehnologii?

Anke Marin: LexisNexis Risk Solutions funcționează ca un ecosistem global, așa că o bancă mică sau un fintech are acces la aceeași tehnologie și la aceleași modele AI la care au acces și instituțiile mari. Soluțiile sunt modulare și scalabile, deci pot fi integrate rapid, fără investiții uriașe. Beneficiul major este că, odată conectați la rețea, toți participanții primesc actualizări constante privind noile tipare de fraudă, ceea ce egalizează terenul de joc în industria financiară.

BankingNews: Cum vedeți evoluția fraudelor în următorii 12–24 de luni?

Anke Marin: Considerăm că vom vedea o intensificare a atacurilor cu identități sintetice și a deepfake-urilor, o continuare a creșterii fraudelor APP și o evoluție a rețelelor criminale, care vor deveni tot mai profesioniste. Fraudatorii vor încerca să-i implice pe clienți în scheme de camuflare a tranzacțiilor, în timp ce băncile vor fi nevoite să adopte AI care detectează și reacționează în timp real. Cred că diferența între instituțiile protejate și cele vulnerabile va fi dată de tehnologie și de capacitatea lor de a colabora în cadrul rețelelor de date.

BankingNews: Care este mesajul final pentru industria bancară din România?

Anke Marin: Cred cu tărie că prevenirea fraudei nu este doar o chestiune de securitate, ci o chestiune de încredere. Clienții se bazează pe bănci pentru a fi protejați, iar tehnologia modernă permite tocmai acest lucru: procese rapide, fără fricțiuni, dar cu un nivel de securitate care ține pasul cu realitatea digitală de astăzi. Băncile care vor adopta AI, biometrie comportamentală și colaborare inter-instituțională vor fi cele care vor reuși să protejeze atât clienții, cât și viitorul industriei.