Într-un context economic dominat de provocări fiscale, nevoia de convergență europeană și discuții intense despre rolul sectorului bancar în economie, Florin Dănescu a lansat o întrebare-cheie în cadrul conferinței ”Sistemul financiar – motorul creșterii și stabilității”, organizată de Media Uno: sunt băncile din România un catalizator al dezvoltării economice sau doar ”un buzunar” din care statul și societatea extrag resurse atunci când au nevoie?
Președintele Executiv al Asociației Română a Băncilor a explicat că, în teoria economică și în mediul academic, există consens asupra faptului că sistemul bancar reprezintă un motor fundamental al dezvoltării economice. Rolul băncilor este acela de a atrage economisirea și de a o redistribui în economie, către zone productive și competitive, prin finanțare.
”Industria bancară, ca intermediar financiar, este un catalizator al dezvoltării economice prin faptul că atrage depozite și distribuie economisirea după performanță, competitivitate și nevoia economică direct în economie, prin finanțare”, a declarat Florin Dănescu.
Oficialul ARB avertizează însă că o abordare „extractivă” asupra sistemului bancar produce efecte negative în lanț asupra întregii economii. „Dacă abordarea este extractivă vis-à-vis de catalizatorul economiei, nu poți avea decât o abordare extractivă vis-à-vis de economie și, mai departe, nu poți avea decât o abordare extractivă vis-à-vis de bunăstarea individului”, a spus acesta.
În opinia sa, băncile rămân un instrument esențial într-o economie de piață liberă, chiar dacă sunt adesea supuse unui nivel ridicat de reglementare. ”Există o teorie foarte frumoasă care spune că dacă vrem să eliminăm orice risc, tocmai am eliminat cuvântul «liberă» din terminologia de piață liberă. Piața liberă comportă riscuri”, a punctat Florin Dănescu.
Tema centrală a intervenției sale a fost însă convergența economică a României și riscul ca această convergență să fie încetinită sau chiar pierdută. ”Provocarea principală pentru economia României și deci și pentru sistemul bancar românesc este convergența. Dacă ne uităm la evoluția economică, întrebarea este dacă suntem în pericol de a pierde convergența”, a afirmat reprezentantul ARB.
Acesta a revenit apoi la întrebarea-cheie adresată publicului și autorităților: ”Întrebarea este dacă băncile din România sunt folosite ca un catalizator pentru economia României sau sunt considerate un buzunar, din care poți extrage la nevoie ori retorică și imagine, ori finanțe”.
Florin Dănescu a criticat nivelul ridicat de taxare aplicat sistemului bancar, susținând că este dificil să crești intermedierea financiară într-un mediu în care industria bancară este suprataxată. ”Este greu să crești intermedierea financiară dacă industria bancară este penalizată cu 34% impozit pe profit într-o țară care are cea mai mică intermediere financiară din Europa”, a declarat acesta.
Potrivit oficialului ARB, creșterea intermedierii financiare nu poate fi realizată exclusiv de bănci, ci necesită politici publice coerente și o economie mai transparentă. „Nu poți, ca bănci, să crești intermedierea financiară acordând credite unor întreprinderi care sunt netransparente și își acoperă pierderile de 10 ani încoace. Nu poți, decât dacă ai o politică la nivel național care să ajute la transparentizarea economiei României și la disciplina financiară”, a explicat Florin Dănescu.
În final, Florin Dănescu a atras atenția asupra faptului că opinia publică nu cunoaște suficient contribuția sistemului bancar la eforturile bugetare din ultimii ani. ”Cum vi se pare că în România nu este cunoscut faptul că băncile sunt suprataxate și au contribuit și ele la efortul crizei deficitului bugetar?”, a conchis Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor.
