Băncile din România au încheiat anul 2025 cu un profit net agregat de aproximativ 15,5 miliarde de lei, în timp ce valoarea estimată a impozitului pe cifra de afaceri plătit de sector a ajuns la 2,1 miliarde de lei, după majorarea taxei de la 2% la 4% pentru instituțiile cu o cotă de piață de peste 0,2%. În același timp, populația a continuat să se împrumute într-un ritm mai alert decât companiile, iar raportul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) și datele analizate de BNR arată că sistemul bancar rămâne solid, dar nu fără vulnerabilități.
Sectorul bancar din România și-a demonstrat în continuare robustețea
Sectorul bancar din România a traversat anul 2025 într-un context complicat cu incertitudini economice, tensiuni geopolitice și episoade de volatilitate internă. Cu toate acestea, și-a păstrat capacitatea de absorbție a șocurilor și niveluri confortabile ale indicatorilor de prudență.
Potrivit raportului CNSM studiat de BankingNews, „sectorul bancar din România și-a demonstrat în continuare robustețea, păstrându-și capacitatea de a gestiona eventualele șocuri generate de dezechilibrele macroeconomice interne”. Evaluarea este susținută și de rezultatele recente ale exercițiului de testare la stres privind solvabilitatea instituțiilor de credit.
Taxa pe cifra de afaceri: 2,1 miliarde lei plătită de bănci în 2025
Unul dintre cele mai importante subiecte pentru industrie în 2025 a fost impactul noii taxe aplicate băncilor. Începând cu 1 iulie 2025, taxa pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit cu o cotă de piață de peste 0,2% a fost majorată de la 2% la 4%.
Raportul estimează că valoarea totală a taxei plătite de sectorul bancar în 2025 a ajuns la aproximativ 2,1 miliarde de lei.
Băncile au plătit statului cu peste 800 milioane lei mai mult din taxa pe cifra de afaceri într-un singur an: de la 1,29 miliarde lei în 2024 la 2,1 miliarde lei în 2025.
Cu toate acestea, sistemul bancar a rămas profitabil. „Profitul net agregat al instituțiilor de credit a atins aproximativ 15,5 miliarde de lei, pe fondul eficientizării activității operaționale și continuării procesului de consolidare bancară”, arată raportul.
Veniturile operaționale au crescut cu 6,9%, peste ritmul cheltuielilor operaționale (4,9%).
Profitabilitatea a fost susținută în principal de:
creșterea veniturilor nete din dobânzi: +3,3%;
creșterea veniturilor nete din comisioane: +14,6%;
avansul rezultatelor din diferențe de curs valutar: +32,6%.
În schimb, cheltuielile administrative, ce cuprinde și taxa pe cifra de afaceri, au crescut cu 11,6%, iar costul riscului a început să urce. Cheltuielile cu deprecierea activelor financiare au avansat cu 51,9%, în principal pe fondul deteriorării unor expuneri către companiile nefinanciare, arata raportul.
Românii au continuat să se împrumute. Creditarea populației a crescut mai repede decât cea a firmelor
Unul dintre semnalele importante din raport este ritmul diferit dintre creditarea populației și cea a companiilor.
Astfel, la finalul anului 2025, soldul creditelor acordate populației era cu 8,3% mai mare comparativ cu sfârșitul anului 2024.
Iar structura portofoliului arată că 57,1% din creditele populației sunt credite ipotecare; 41,5% sunt credite de consum.
În schimb, finanțarea economiei a avansat într-un ritm mai lent. Creditele acordate companiilor nefinanciare au crescut cu doar 3,5% în 2025.
Datele vin în contextul în care CNSM atrage atenția că potențialul de creditare a economiei reale rămâne insuficient valorificat.
Depozitele continuă să crească. Dobânzile pentru economii au rămas peste 5%
Pe partea de economisire, depozitele la termen continuă să aibă un rol important. Raportul arată ca în decembrie 2025 – 48,6% din totalul depozitelor populației și companiilor erau depozite la termen.
În cazul băncilor mari, depozitele la vedere reprezentau încă majoritatea – 53,6%.
Din perspectiva remunerației economiilor:
depozitele populației aveau o dobândă medie de 5,28%;
depozitele companiilor nefinanciare aveau o dobândă medie de 5,57%.
Aceste niveluri au rămas peste inflația anticipată pentru perioada următoare și au continuat să susțină atractivitatea economisirii.
Alegerile din mai au pus presiune pe lichiditate. BNR a intervenit pentru a stabiliza piața
Raportul remarcă și un episod important din 2025. În luna mai 2025, evenimentele interne cu caracter perturbator, perioadă marcată de tensiuni inclusiv în jurul pieței financiare și presiuni asupra cursului de schimb, au afectat lichiditatea din sistem.
Documentul notează că aceste evoluții au dus la o reducere importantă a surplusului de lichiditate din piață. În acest context, banca centrală a intervenit și a furnizat lichiditate sectorului bancar prin operațiuni repo, pentru stabilizarea condițiilor din piață.
Raportul subliniază totodată că măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 nu au avut efecte majore asupra sectorului bancar până acum, însă pe termen mediu pot aduce presiuni suplimentare.
Indicatorii sistemului bancar: solvabilitate ridicată și lichiditate peste media europeană
Din perspectiva indicatorilor de sănătate financiară, sistemul bancar românesc rămâne în zona de risc scăzut, arată raportul. Sistemul bancar românesc se află în continuare într-o situaţie favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali.
Solvabilitate (rata fondurilor proprii totale): 24,4%
Credite neperformante (NPL): 2,7%
Grad de acoperire cu provizioane: 62,6%
LCR (acoperirea necesarului de lichiditate): 257%
NSFR (finanțare stabilă): 193,9%
ROA: 1,7%
ROE: 17,6%
Cost-to-income: 48,9%
Raportul notează că atât LCR, cât și NSFR rămân peste mediile observate la nivelul Uniunii Europene.
Vulnerabilitățile identificate de CNSM: dependența de stat și creditarea încă redusă a economiei
În ciuda rezultatelor bune, raportul avertizează că persistă două vulnerabilități structurale. Prima este creșterea interconectării dintre sistemul bancar și stat, prin deținerile ridicate de creanțe guvernamentale și titluri de stat.
A doua ține de intermedierea financiară redusă. Indicatorul credite/depozite (LTD) s-a situat la 67,3% în decembrie 2025, semnificativ sub media europeană de 105,8%.
Cu alte cuvinte, băncile continuă să atragă mai multe depozite decât transformă în finanțare pentru economie.
Raportul arată că doar Grecia, Malta, Cipru și Lituania au înregistrat niveluri mai reduse.
În plus, CNSM avertizează că sectorul trebuie să se pregătească tot mai mult pentru riscurile emergente – în special riscul cibernetic și riscul climatic – care încep să devină la fel de importante ca riscurile financiare clasice.
