Banca Națională avertizează că amenda aplicată de Consiliul Concurenței poate conduce la litigii inițiate de clienții cu credite legate de ROBOR, iar eventualele despăgubiri ar putea depăși valoarea sancțiunilor de 3,73 miliarde lei.
Sancționarea celor zece bănci în dosarul ROBOR ar putea avea efecte care depășesc cu mult valoarea amenzilor de 3,73 miliarde lei
În Raportul asupra stabilității financiare, BNR arată că această decizie poate conduce la inițierea unor litigii de către clienții cu credite indexate la ROBOR, iar eventualele despăgubiri ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât sancțiunile deja aplicate, cu implicații asupra stabilității financiare și climatului investițional.
Investigația ROBOR și implicațiile sale
BNR arată că instituțiile de credit se vor confrunta în perioada următoare cu costuri juridice și reputaționale generate de acțiunea Consiliului Concurenței privind modalitatea de stabilire a ROBOR. Potrivit băncii centrale, aplicarea unor sancțiuni considerate disproporționate, precum și eventualele litigii privind acordarea de despăgubiri pot afecta stabilitatea financiară și pot alimenta percepția de impredictibilitate a cadrului legal din România.
BNR: Procesele ar putea genera pierderi mai mari decât amenzile
În analiza dedicată impactului deciziei Consiliului Concurenței, BNR avertizează că amenda de 3,73 miliarde lei nu reprezintă singurul cost cu care s-ar putea confrunta sectorul bancar.
„Amenda impusă de Consiliul Concurenței poate conduce la inițierea de litigii de către clienții băncilor care au avut credite la o rată a dobânzii indexată în funcție de ROBOR. În funcție de modul în care se calculează presupusul prejudiciu cauzat debitorilor, aceste litigii pot genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul amenzilor aplicate, pe termen mediu și lung”, se arată în raport.
BNR subliniază că aceste costuri s-ar suprapune peste provocările generate de încetinirea economiei, deteriorarea perspectivelor macroeconomice și creșterea probabilității de nerambursare a creditelor, în special în cazul companiilor.
Impactul poate depăși sectorul bancar
Banca centrală avertizează că efectele unui astfel de scenariu nu s-ar limita la profitabilitatea instituțiilor de credit.
Potrivit raportului, diminuarea rezultatelor financiare ale băncilor ar putea reduce încasările statului din impozitul pe profit și ar putea afecta percepția investitorilor asupra stabilității sistemului bancar românesc, un factor care a contribuit până în prezent la menținerea ratingului suveran și la costurile de finanțare ale statului.
În plus, BNR atrage atenția că, în cazul unor bănci de importanță sistemică cu capital de stat, o deteriorare semnificativă a profitabilității ar putea conduce inclusiv la necesitatea recapitalizării acestora.
BNR cere clarificări privind decizia Consiliului Concurenței
Până la publicarea deciziei motivate a Consiliului Concurenței, BNR afirmă că a solicitat clarificări pentru a evita apariția unor confuzii și a unor așteptări nerealiste cu efecte asupra stabilității financiare.
Banca centrală consideră că este necesar să fie explicate trei aspecte esențiale:
-care sunt prevederile legale încălcate, în condițiile în care regulamentul și normele pieței monetare sunt considerate corecte și respectate;
-cum poate fi calificat drept comportament anticoncurențial un schimb de informații într-un mecanism caracterizat prin reguli de transparență;
-cum poate fi determinat nivelul ROBOR care ar fi trebuit să fie publicat, în raport cu cel rezultat din procedura de fixing.
BNR: Amenda este fără precedent
Raportul mai arată că dimensiunea sancțiunii aplicate sectorului bancar românesc este una excepțională inclusiv în context european.
Potrivit BNR, raportată la activele instituțiilor de credit sancționate, amenda este de aproape 30 de ori mai mare decât sancțiunea aplicată în dosarul european privind EURIBOR din 2013. Acesta mai menționează că valoarea acesteia depășește cumulul tuturor amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în ultimii zece ani pentru toate sectoarele economiei românești.
Banca centrală avertizează că o astfel de sancțiune poate avea efecte reputaționale importante asupra întregului sistem bancar românesc și poate influența deciziile investitorilor, într-un context în care România are deja cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană.
Sistemul bancar rămâne rezilient, dar riscurile cresc
În același raport, BNR apreciază că sectorul bancar românesc își menține o bună capacitate de absorbție a șocurilor economice și un nivel solid al capitalizării, însă avertizează că deteriorarea mediului macroeconomic poate pune presiune asupra capacității de rambursare a debitorilor.
Printre vulnerabilitățile identificate se numără creșterea creditelor neperformante în sectorul companiilor, ponderea ridicată a creditării corporative în valută, legătura dintre bănci și stat, nivelul redus al intermedierii financiare, precum și intensificarea riscurilor cibernetice, climatice și asociate digitalizării accelerate.
