Modelele avansate de inteligență artificială pot crește viteza, amploarea și complexitatea atacurilor cibernetice, modificând profilul de risc al sistemului financiar european, avertizează Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS). Banca Națională a României precizează însă că avertismentul este unul preventiv și nu indică producerea unui incident sau iminența unui blocaj în sectorul financiar.
La elaborarea analizei tehnice care fundamentează Avertismentul CERS/2026/3, publicat la 7 iulie 2026, au participat și experți ai Băncii Naționale a României.
BNR explică riscurile atacurilor cibernetice amplificate de AI și recomandă păstrarea unei sume rezonabile în numerar pentru situații excepționale, dar avertizează că documentul european NU justifică retragerea banilor din bănci.
BNR: Avertismentul este un instrument preventiv
„Avertismentul este un instrument preventiv de politică macroprudențială, adresat autorităților și instituțiilor financiare în vederea consolidării rezilienței. Acesta nu anunță producerea unui incident și nu anticipează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar”, subliniază BNR într-un comunicat de presă.
Băncile din România, testate în fața atacurilor cibernetice
BNR arată că monitorizează permanent riscurile operaționale și cibernetice prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, analiza incidentelor raportate, misiuni de evaluare și analize tematice privind digitalizarea și folosirea inteligenței artificiale.
Instrumentele utilizate includ exerciții de testare la stres a sectorului bancar din perspectiva riscului cibernetic, dar și teste avansate de reziliență, prin care sunt simulate tehnicile unor atacatori sofisticați. BNR explica ca aceste teste sunt efectuate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de băncile considerate sistemice la nivel național.
BNR: Cel mai recent exercițiu nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative
Potrivit BNR, cel mai recent exercițiu nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative la entitățile evaluate. Instituțiile de credit sunt, în general, pregătite să activeze planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a situațiilor de criză.
În baza cadrului european de reglementare, băncile trebuie să demonstreze atât că dispun de măsuri eficiente de protecție, cât și că pot menține serviciile critice sau le pot restabili rapid după producerea unor incidente.
Numerarul poate deveni important în situații excepționale
În contextul intensificării riscurilor cibernetice și al evoluțiilor geopolitice, BNR amintește că numerarul rămâne o componentă esențială a sistemului monetar. Acesta contribuie la incluziunea financiară, în special în regiunile în care infrastructura financiară este mai puțin dezvoltată, dar poate avea un rol important și în situații de criză.
Datele BNR din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 arată că numerarul aflat în circulație ajunsese la 120,3 miliarde de lei, iar gradul său de disponibilitate era de 98%.
Rețeaua de bancomate acoperea aproximativ 13,4 milioane de persoane, echivalentul a 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani. Toate localitățile urbane aveau cel puțin un bancomat, însă diferențele de acces persistau în mediul rural. Raportată la populație, rețeaua de bancomate din România era comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia.
BNR: Numerarul și plățile digitale sunt complementare
Banca centrală subliniază că numerarul și serviciile financiare digitale nu trebuie prezentate drept soluții concurente, ci drept instrumente complementare.
„Păstrarea unei sume rezonabile în numerar poate permite efectuarea plăților esențiale în situații excepționale. În schimb, deținerea unor sume mari în afara sistemului bancar presupune riscuri de furt, pierdere sau distrugere”, este pozitia băncii centrale.
BNR amintește, totodată, că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă.
„Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale”, avertizează Banca Națională.
