Românii stăpânesc noțiunile economice de bază, însă siguranța financiară în mediul digital rămâne o vulnerabilitate. Doar 29% dintre cei aproximativ 1.200 de participanți la concursul „Taraba cu Parale”, organizat în cadrul campaniei „Dreptul la Banking”, au identificat corect o tentativă de phishing. În schimb, 91% au răspuns corect la întrebarea despre inflație, potrivit datelor Asociației Române a Băncilor.
Aproximativ 1.200 de persoane care au participat în această vară la concursul „Taraba cu Parale”, organizat de Asociația Română a Băncilor (ARB) și băncile membre, au obținut un scor mediu de 6,5 din 10 la întrebările de educație financiară și digitală. Rezultatele arată că noțiunile economice de bază sunt bine înțelese, însă siguranța financiară în mediul digital și produsele bancare mai complexe continuă să le creeze dificultăți participanților.
Concursul s-a desfășurat la Constanța și Sibiu, în cadrul campaniei „Dreptul la Banking”. Dintre participanți, 91% au răspuns corect la întrebarea despre inflație, dar numai 29% au reușit să identifice corect elementele unei tentative de phishing. 33% au știut ce presupune restructurarea unui credit.
Datele oferite de caravana „Dreptul la Banking” arată că scorul mediu obținut la nivelul celor două orașe a fost de 6,5 din 10 puncte, indicând un nivel general mediu de cunoștințe, dar și o nevoie persistentă de educație în domeniul securității cibernetice și al produselor și serviciilor bancare complexe.
Economia de bază, un capitol bine stăpânit
Asemănător edițiilor precedente, temele de economie generală și instrumentele de plată clasice au înregistrat cele mai bune rezultate. Astfel, 92% dintre respondenți au știut ce reprezintă TVA-ul, în timp ce 91% au definit corect inflația. Peste 83% dintre participanți au identificat corect riscurile ce pot apărea pe durata unui credit, dar și scopul unei asigurări. Totodată, 81% știu ce este un card bancar și care sunt datele corespondente ale acestuia.
Securitatea cibernetică și noțiunile avansate, principalele vulnerabilități
La polul opus, siguranța online și conceptele bancare mai complexe rămân principalele puncte care trebuie îmbunătățite. Doar 29% dintre participanți au identificat corect ce se regăsește într-un e-mail de tip phishing și 35% au înțeles procedura și importanța actualizării datelor personale la bancă, care reprezintă o obligație legală necesară.
Pe toată durata evenimentelor din Constanța și Sibiu, reprezentanți ai băncilor au fost prezenți la stand, oferind explicații clare participanților și recompensându-i pe cei mai bine pregătiți. Interacțiunile directe s-au dovedit esențiale pentru clarificarea noțiunilor despre buget, riscuri și siguranță online, în special în rândul tinerilor.
Recomandările băncilor pentru protejarea banilor în mediul online
ARB și băncile subliniază câteva reguli simple, dar esențiale pentru menținerea siguranței online:
•Datele cardului trebuie folosite exclusiv de către posesorul cardului când face plăți online pe site-uri securizate (cu https și lacătul închis) și verificate și nu atunci când este conectat la rețele WI-FI publice.
•Pentru a primi bani, furnizați IBAN-ul, nu datele de pe card!
•Nu vă lăsați manipulați, indiferent de cine vă sună! Fraudatorii folosesc diverse scenarii și pretexte pentru a manipula persoanele să transfere bani, să cedeze datele sensibile cum sunt datele de pe card, să acceseze credite etc.
•Fiți atenți la ofertele „prea bune ca să fie adevărate” – ele pot fi capcane folosite de infractorii cibernetici pentru a fura bani sau date personale. Verificați sursa și nu vă lăsați atrași de investiții cu câștig mare și cazare de lux la prețuri ireale.
•Evitați să accesați linkuri primite din surse necunoscute pe mail, SMS, rețele sociale sau aplicații de chat (WhatsApp, Telegram etc.).
•Folosiți autentificarea în doi pași – o combinație de parolă, telefon și biometrie vă protejează suplimentar.
•Protejați-vă dispozitivele cu antivirus actualizat și parole puternice.
Campania „Dreptul la Banking”, inițiată în anul 2020, promovează incluziunea financiară și accesul la informații esențiale pentru luarea unor decizii responsabile în viața de zi cu zi. În cei șase ani de existență, proiectul a ajuns la milioane de români, prin evenimente locale, conținut educativ online și activări directe în comunități.
