Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: ANALIZĂ Banca Transilvania. România a primit de trei ori mai mulți bani de la UE decât a contribuit. Bilanțul financiar, la 20 de ani de la aderare
Share
Notification Show More
Latest News
Banca Transilvania, profit de 3,3 miliarde de lei în primele nouă luni. Creditele și numărul clienților au crescut, iar taxa pe cifra de afaceri a ajuns la 526,65 milioane de lei. Ömer Tetik: „Sectorul bancar și-a dovedit încă o dată poziția de cel mai rezistent pilon al economiei și populației”
Stiri de top
„Fjord” ajunge și în orașele fără cinematograf. UniCredit Bank susține filmul lui Cristian Mungiu pe drumul spre Oscar. Anca Ungureanu: Ne-am dorit să fim partenerul strategic al campaniei
Stiri de top
Pauza de Banking. Pe Magheru se lasă seara. În Galeriile Form Art, mușcatele pictoriței Elisabeta Sultan deschid conversații: „Florile vorbesc, trebuie doar să ne oprim și să le privim de aproape”
Pauza de banking Stiri de top
Acțiunile Anthropic, compania din spatele Claude, pot fi cumpărate prin BT Trade. Cum au acces investitorii români la listarea de pe Nasdaq
Stiri de top
BCR lansează ediția a V-a LifeLab cu o noutate: Zece licee pot câștiga câte 11.000 de lei pentru activități educaționale. Nicoleta Deliu-Pașol: Îi pregătim pe viitorii profesori să ducă educația mai departe
Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Stiri de top > ANALIZĂ Banca Transilvania. România a primit de trei ori mai mulți bani de la UE decât a contribuit. Bilanțul financiar, la 20 de ani de la aderare
Stiri de top

ANALIZĂ Banca Transilvania. România a primit de trei ori mai mulți bani de la UE decât a contribuit. Bilanțul financiar, la 20 de ani de la aderare

Gabriela Dinu
Last updated: 20/11/2026 16:33
Gabriela Dinu 7 minute ago
Share
SHARE

România a primit 117,66 miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene între 2007 și septembrie 2026 și a contribuit cu 38,81 miliarde de euro. Diferența, de 78,85 miliarde de euro, arată amploarea finanțării primite de țara noastră, potrivit celei mai noi analize publicate de Banca Transilvania.

Contents
Cum au fost folosite fondurile în cele trei perioade bugetare și ce finanțări sunt disponibile în prezent?România a primit 117,66 miliarde de euro din bugetul UECadrul financiar multianualCFM 2007 – 2013: România învață să transforme fondurile europene în investițiiCFM 2014 – 2020: De la acumularea de experiență la investiții la o scară mai mareCFM 2021 – 2027: De la modernizare la transformarea economieiDincolo de Cadrul financiar multianual: noi surse de finanțare pentru dezvoltare10 analize BT pentru cei 20 de ani ai României în UE

Cum au fost folosite fondurile în cele trei perioade bugetare și ce finanțări sunt disponibile în prezent?

La aproape două decenii de la aderare, apartenența României la Uniunea Europeană se vede inclusiv în investițiile care au schimbat țara noastră. Fondurile europene au adus capital suplimentar pentru infrastructură, administrații locale, companii, proiecte. Prin cea mai nouă analiză BT descoperim care este dimensiunea financiară a acestor fonduri și cum funcționează mecanismele de finanțare.

România a primit 117,66 miliarde de euro din bugetul UE

Între 2007 și septembrie 2026, România a primit 117,66 miliarde de euro din bugetul UE și a contribuit cu 38,81 miliarde de euro. Diferența de aproape 79 de miliarde de euro arată dimensiunea beneficiului financiar direct al apartenenței la Uniunea Europeană, fiind și un accelerator al convergenței.

Cadrul financiar multianual

Bugetele multianuale ale Uniunii Europene stabilesc, pentru perioade de șapte ani, prioritățile de finanțare pentru infrastructură, economie, agricultură, educație și cercetare. Acest sistem oferă continuitate proiectelor mari, a căror pregătire și implementare se pot întinde dincolo de perioada bugetară. Un rol central în planificare îl are politica de coeziune, prin care sunt finanțate proiecte destinate reducerii decalajelor de dezvoltare dintre regiuni – de la infrastructură și servicii publice la susținerea companiilor și dezvoltarea competențelor

Fondurile europene sunt planificate prin cadrul financiar multianual (CFM), iar în cazul României au fost următoarele:

CFM 2007 – 2013: România învață să transforme fondurile europene în investiții

Primii ani după aderare au însemnat pentru România două procese în paralel: modernizarea infrastructurii și construirea capacității de a atrage și utiliza fonduri europene. Primele fonduri europene primite de România au mers către transport, mediu, dezvoltare regională, capital uman și consolidarea administrației. Câteva dintre cifrele care arată impactul primelor fonduri europene se referă la cei 368 de kilometri de drumuri noi, 1.900 de kilometri de străzi modernizate și la cele 2.900 de IMM-uri susținute.

CFM 2014 – 2020: De la acumularea de experiență la investiții la o scară mai mare

După experiența acumulată în primii ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă etapă de utilizare a fondurilor europene. Investițiile au crescut ca amploare și s-au diversificat, de la infrastructură și dezvoltare regională la competitivitate, cercetare, tehnologie, educație și dezvoltarea competențelor. Fondurile au fost de aproape 52 de miliarde de euro, iar raportul dintre încasările totale și valoarea programată a fost de 98,2%, ceea ce indică valorificarea unei părți foarte mari din finanțarea disponibilă.

CFM 2021 – 2027: De la modernizare la transformarea economiei

Actuala generație de fonduri europene duce investițiile într-o nouă etapă, de la recuperarea decalajelor de infrastructură către transformarea economiei. Infrastructura rămâne o prioritate, însă finanțările pun accent tot mai mare pe digitalizare, sănătate, educație, tranziția verde și creșterea competitivității economiei.

România are programate finanțări de aproape 51 de miliarde de euro pentru această etapă. În primele nouă luni din 2026, încasările aferente acestei generații de fonduri europene au fost de 7,12 miliarde de euro. Raportul dintre încasările cumulate și valoarea programată este de aproximativ 40,7%.

Dincolo de Cadrul financiar multianual: noi surse de finanțare pentru dezvoltare

Pe lângă fondurile primite prin Cadrul financiar multianual, România are acces la o paletă tot mai diversificată de instrumente europene și internaționale de finanțare, care susțin investiții, reforme și dezvoltarea pe termen lung:
•PNRR: combină granturile și împrumuturile pentru finanțarea investițiilor și reformelor, plățile fiind condiționate de îndeplinirea unor jaloane și ținte. Până în septembrie 2026, pe componenta de granturi, balanța Ministerului Finanțelor arată peste 8,6 miliarde euro.
•SAFE: instrument european de împrumut destinat consolidării securității și apărării, cu un plafon de aproape 17 miliarde de euro. În august, Ministerul Finanțelor a anunțat disponibilizarea unei prefinanțări de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
•Fondul pentru Modernizare: instrument distinct de CFM, finanțat din veniturile generate prin licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS. Susține investițiile în energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii energetice și creșterea eficienței energetice.
•Granturile SEE și Norvegiene: completează finanțările europene prin programe susținute de Norvegia, Islanda și Liechtenstein sau exclusiv de Norvegia, având ca obiectiv reducerea disparităților economice și sociale.
•Programul de Cooperare Elvețiano-Român: aduce finanțare și expertiză în domenii precum dezvoltarea economică, eficiența energetică, serviciile sociale și consolidarea societății civile.
•Cooperarea teritorială (Interreg): proiecte comune și dezvoltarea comunităților din regiunile de frontieră prin programele de cooperare ale României cu Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina.

10 analize BT pentru cei 20 de ani ai României în UE

În 1 ianuarie 2027, România aniversează 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Banca Transilvania a lansat o serie de analize săptămânale despre evoluția României în ultimele două decenii. Prima dintre acestea a fost despre Pariul pe România, la 20 de ani de la aderarea la UE, iar cea de a doua s-a referit la Cele două cifre care arată cât de mult a recuperat România din decalajul față de Uniunea Europeană.

You Might Also Like

Banca Transilvania, profit de 3,3 miliarde de lei în primele nouă luni. Creditele și numărul clienților au crescut, iar taxa pe cifra de afaceri a ajuns la 526,65 milioane de lei. Ömer Tetik: „Sectorul bancar și-a dovedit încă o dată poziția de cel mai rezistent pilon al economiei și populației”

„Fjord” ajunge și în orașele fără cinematograf. UniCredit Bank susține filmul lui Cristian Mungiu pe drumul spre Oscar. Anca Ungureanu: Ne-am dorit să fim partenerul strategic al campaniei

Pauza de Banking. Pe Magheru se lasă seara. În Galeriile Form Art, mușcatele pictoriței Elisabeta Sultan deschid conversații: „Florile vorbesc, trebuie doar să ne oprim și să le privim de aproape”

Acțiunile Anthropic, compania din spatele Claude, pot fi cumpărate prin BT Trade. Cum au acces investitorii români la listarea de pe Nasdaq

BCR lansează ediția a V-a LifeLab cu o noutate: Zece licee pot câștiga câte 11.000 de lei pentru activități educaționale. Nicoleta Deliu-Pașol: Îi pregătim pe viitorii profesori să ducă educația mai departe

TAGGED: euro, Romania, fonduri europene, finantare, UE, investitii, aderare, PNRR, SAFE, analiza BT, Banca Transilvania, dezvoltare
Gabriela Dinu 20/11/2026
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Gabriela Dinu
Follow:
Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.
Previous Article Banca Transilvania, profit de 3,3 miliarde de lei în primele nouă luni. Creditele și numărul clienților au crescut, iar taxa pe cifra de afaceri a ajuns la 526,65 milioane de lei. Ömer Tetik: „Sectorul bancar și-a dovedit încă o dată poziția de cel mai rezistent pilon al economiei și populației”
- Publicitate -
Ad image
- Publicitate -
Ad image
- Publicitate -
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

Banca Transilvania, profit de 3,3 miliarde de lei în primele nouă luni. Creditele și numărul clienților au crescut, iar taxa pe cifra de afaceri a ajuns la 526,65 milioane de lei. Ömer Tetik: „Sectorul bancar și-a dovedit încă o dată poziția de cel mai rezistent pilon al economiei și populației”

o oră ago

„Fjord” ajunge și în orașele fără cinematograf. UniCredit Bank susține filmul lui Cristian Mungiu pe drumul spre Oscar. Anca Ungureanu: Ne-am dorit să fim partenerul strategic al campaniei

2 ore ago

Pauza de Banking. Pe Magheru se lasă seara. În Galeriile Form Art, mușcatele pictoriței Elisabeta Sultan deschid conversații: „Florile vorbesc, trebuie doar să ne oprim și să le privim de aproape”

3 ore ago

Acțiunile Anthropic, compania din spatele Claude, pot fi cumpărate prin BT Trade. Cum au acces investitorii români la listarea de pe Nasdaq

7 ore ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?