BNR are preocupări în direcția procesului de tranziție la economia verde și sprijină finanțarea sustenabilă, a subliniat Amalia Stamate, Senior Economist Direcția Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României, la Conferința ”Finanțare sustenabilă pentru România durabilă”.
În acest sens, oficialul Băncii Centrale a punctat că este necesară creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile legate de schimbările climatice dar și la oportunitățile de finanțare verde.
”Cu toate acestea, în calitate de supraveghetor vrem să transmitem că este necesară o abordare prudentă a segmentului de creditare verde. Ne dorim o creștere sustenabilă și încercăm să evităm riscuri care ar putea proveni dintr-o creditare nesustenabilă”, a precizat Amalia Stamate.
Modificările legislative din perioada 2015 – 2016 au frânat creditarea verde pentru energie regenerabilă
Specialistul BNR a vorbit și despre cum s-a dezvoltat creditarea verde în perioada 2010 – 2020, arătând că cele mai finanțate sectoare ale economiei românești au fost utilitățile, imobiliar și industria prelucrătoare.
”Creditarea verde a început în România cu împrumuturi pentru eficiență energetică, dar apoi principala destinație a fost energia regenerabilă. După 2015-2016, creditarea pentru energie regenerabilă a stagnat, pe fondul unor modificări legislative care au afectat atât încrederea investitorilor din acest segment, dar și apetitul băncilor de a mai oferi finanțare companiilor din acest domeniu. Ultima perioadă, ne arată că împrumuturile pentru clădiri verzi au luat avânt, ajungând la aproximativ 60% din portofoliul de credite verzi”, a arătat Amalia Stamate.
Băncile au dat companiilor credite verzi de 5,2 miliarde de lei
În opinia sa, atât economia românească cât și portofoliul bancar sunt expuse riscurilor schimbărilor climatice. Din totalul sectorului companiilor nefinanciare, firmele cu activități carbon-intensive generează aproape 40 la sută din valoarea adăugată, iar în bilanțul băncilor aproape 50 la sută din creditarea către companii este orientată către acestea.
Secialistul BNR a mai menționat că ponderea creditelor verzi este modestă în portofoliul sectorului bancar. ”Cele mai recente calcule arată că în bilanțul băncilor din România, volumul portofoliului de credite verzi corporative este de aproape 5,2 miliarde de lei, respectiv 4,2 la sută din totalul creditelor acordate firmelor. Sprijinirea finanțării verzi are rolul de a contribui la o tranziție ordonată, care este necesară pentru a minimiza riscurile și a fructifica oportunitățile disponibile la nivelul întregii economii”, a punctat Amalia Stamate.
Istoric, riscul de credit asociat creditelor verzi este cu 10 la sută mai redus decât portofoliul normal de credite corporative
Banca Națională a României, prin Direcția Stabilitate Financiară, a întocmit un studiu, care este în curs de publicare și care analizează oportunitatea de flexibilizare a cerințelor prudențiale privind creditele verzi. Amalia Stamate a precizat că acest studiu are rolul de a cerceta dacă firmele care au contractat credite verzi au un risc de credit mai redus.
Potrivit datelor, riscul de credit asociat creditelor verzi este cu 10 la sută mai redus decât portofoliul normal de credite corporative. În esență, rezultatele modelului arată că firmele cu împrumuturi verzi au o probabilitate mai mică de a intra în default, luând în considerare coeficientul negativ pentru variabila care desemnează un credit verde (flag_green), în toate specificațiile.
Rezultatele mai indică faptul că firmele cu o capacitate mai bună de a genera profituri au o capacitate mai mare de a-și deservi datoria bancară și, prin urmare, o probabilitate mai mică de nerambursare.
