ARB a transmis vineri deputatului Andreea Paul raspunsurile la un set de intrebari adresate organizatiei in cadrul sedintelor Comisiei Buget-Finante-Banci pe tema creditelor in franci elvetieni. Asociatia considera ca adoptarea unui curs egal pentru toti clientii ar impune pierderi mari bancilor iar solutia cea mai echitabila este o analiza a creditelor si masuri diferite pentru clienti cu probeleme grave. Acestia vor beneficia de ajutor diferit fata de clientii care au o situatie economica mai stabila. Doar asa, costul conversiei va fi echitabil pentru toti.
Clientul cu o situatie financiara grava primeste un ajutor mai mare fata de unul care are alte posibilitati, in urma analizei facute impreuna cu banca
In prima dezbatere despre criza creditelor in franci din Parlament, Stevan van Groningen, seful Consiliul Patronatelor Bancare din Romania, explica: un client cu grad de indatoarare de doar 26% poate fi ajutat diferit fata de alt client care nu mai are acesta „marja”, iar situatia financiara este precara.
Clientii vor suporta costurile catre notari, evaluatori si cadastru. Bancile nu vor cere garantii sau alte costuri
„Consideram inoportuna adoptarea unui singur curs pentru toti clientii si toate bancile, impunandu-se solutii diferentiate pentru fiecare caz si pentru fiecare banca in parte. In ceea ce priveste acceptarea de catre banci a unui curs apropiat de cel aferent lunii decembrie 2014, dorim sa mentionam ca bancile au luat deja masuri individuale pentru perioade determinate, care au condus la absorbirea intr-o mare masura a cresterii ratelor clientilor dupa decizia Bancii Centrale a Elvetiei de a nu mai sustine un curs fix de 1,2 CHF/EUR”, se arata in scrisoarea ARB.
Ce costuri implica conversia creditelor
Reprezentantii asociatiei considera ca aplicarea unor solutii administrative, la nivelul tuturor clientilor, ar impune infuzii de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate la nivelul unora dintre banci si ar afecta rata solvabilitatii per ansamblul sectorului bancar.
ARB atrage atentia debitorilor care solicita conversia creditului in alta moneda ca operatiunea presupune costuri suplimentare datorate catre terti, si nu catre banca. Astfel, potrivit unei anexe a documentului, costurile catre terti vizeaza evaluarea imobilului adus in garantie in cazul a 7 institutii de credit din 16, taxe notariale (la 10 banci), inscrierea la AEGRM si Agentia de Cadastru in majoritatea cazurilor, precum şi polita de asigurare (7 banci).
Iata raspunsurile Asociatie Romane a Bancilor (ARB):
Intrebarea 1: Care este cursul la care pot accepta compromisul cu clientii pentru fiecare dintre bancile care au acordat credite in franci elvetieni? BNR indica ca solutie realista cursul din luna decembrie 2014.
Raspuns ARB: in contextul aprecierii francului elvetian, pentru a veni in intampinarea situatiei dificile cu care se confrunta unii dintre clientii lor, bancile au implementat masuri individuale si/sau la nivelul intregului portofoliu, diferentiate in functie de situatiile specifice legate de:
– profilul clientului (nivelul veniturilor, comportamentul de plata, etc.),
– particularitatile creditelor,
– expunerile diferite ale bancilor,
– incadrarea in indicatorii de prudentitialitate ai bancilor.
De aceea consideram inoportuna adoptarea unui singur curs pentru toţi clienţii si toate bancile, impunandu-se soluţii diferenţiate pentru fiecare caz si pentru fiecare banca in parte. in ceea ce priveste acceptarea de catre banci a unui curs apropiat de cel aferent lunii decembrie 2014, dorim sa mentionam ca bancile au luat deja masuri individuale pentru perioade determinate, care au condus la absorbirea intr-o mare masura a cresterii ratelor clientilor dupa decizia Bancii Centrale a Elvetiei de a nu mai sustine un curs fix de 1.2 CHF/EUR. Printre aceste masuri concrete, reale si aplicate in prezent, mentionam:
Mentinerea pentru o perioada a unui curs valutar fix favorabil clientilor (ex. 31 Decembrie 2014);
Acordarea unui curs de schimb preferential la plata ratelor;
Reducerea dobanzii prin aplicarea anticipata a unei valori a indicelui LIBOR, favorabila debitorilor (ex. s-a implementat valoarea LIBOR 3M valabila la 26.01.2015 cu o diferenta favorabila debitorului de peste 0.8 puncte procentuale);
Reducerea dobanzii prin diminuarea marjelor (ex. reducerea cu pana la 1.5% pean a dobanzii pe o perioada de 90 zile);
Reduceri sau eliminari de comisioane.
La acestea se adauga mecanismele clasice de rescadentare/restructurare.
Astfel, exista o multitudine de masuri individuale specifice, care au efect similar cu cel de inghetare a cursului valutar si care creeaza in aceeasi masura beneficii debitorilor. Acest pachet de masuri implica suportarea de costuri de catre banci si se adreseaza tuturor clientilor bancilor cu credite in franci elvetieni. Pentru a creste numarul debitorilor care pot beneficia de aceste avantaje, reiteram invitatia catre clienti de a se prezenta la banci in vederea accesarii masurilor care au fost facute publice de acestea prin comunicate de presa, postarea de anunturi pe site-urile bancilor si pagina de Internet Banking, campanii prin intermediul call center si prin reteaua de sucursale sau prin alte mijloace.
In completarea pachetului de masuri individuale aplicate de banci, vin si prevederile Ordonantei 46/2014, cu modificarile avute in vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia, care vizeaza flexibilizarea mecanismului de rescadentare si a duratei in raport cu capacitatea financiara a debitorilor, permiţand o mai buna acoperire a grupurilor vulnerabile de cetateni cu credite la banci, soluţie consistenta cu principiul impartirii poverii ajustarii (burden – sharing), permiţand preluarea unei parţi din costuri de catre banci.
Intrebarea 2: Este posibila prelungirea maturitatii creditului si micsorarea ratei, astfel incat valoarea neta actualizata a principalului sa ramana neschimbata?
Raspuns ARB: Prelungirea maturitatii creditului, in vederea micsorarii ratei lunare reprezinta una dintre solutiile clasice de restructurare pe care bancile le pun la dispozitia clientilor sai. Astfel, prin aplicarea acestei solutii de restructurare, valoarea principalului in moneda creditului ramane neschimbata, in aceleasi condiţii de costuri. Mentionam ca prin aplicarea masurilor de restructurare, inclusiv cea prin prelungirea maturitatii creditului, in vederea micsorarii ratei lunare, volumul restructurarilor efectuate de banci este de peste 15% din portofoliul de credite.
Intrebarea 3: Daca nu acceptati primele doua variante, atunci va propun a treia cale de urmat, si poate cea mai usor de negociat intre banca si client: reducerea semnificativa a dobanzilor si a costurilor de administrare a creditelor in vremuri de calamitati financiare? Care este spatiul negociabil pe care ni-l propuneti?
Raspuns ARB: Asa cum am prezentat mai sus, bancile aplica masuri echivalente propunerilor dumneavoastra, acestea fiind negociate ca masuri individuale intre clienti si fiecare banca in parte. Astfel, prin exemplificarea uneia dintre masurile implementate de banci, in cazul cresterii cu 23% a nivelului ratei faţa de Decembrie 2014 (datorata aprecierii francului elvetian faţa de moneda nationala de la 3.7 la 4.58), aplicarea anticipata a scaderii LIBOR cu 0.8 puncte procentuale, coroborata cu aprecierea monedei nationale faţa de francul elvetian de la 4.58 la 4.15, la data de 05.02.2015, determina o absorbtie in proportie de 70% a cresterii ratei. Acest exemplu scoate in evidenţa si un posibil caracter temporar al acestei situatii, care valideaza tipurile de masuri deja luate de banci.
Intrebarea 4: Aduc in discutie azi o alta solutie: Este posibila rescadentarea creditelor cu micsorarea principalului (eu propun cu 10%, dar astept pragurile fezabile pentru fiecare banca vizata in parte), cu micsorarea ratei dobanzilor si fara costuri administrative suplimentare?
Raspuns ARB: in plus faţa de masurile deja luate de catre banci, reprezentantii bancilor impreuna cu Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor Publice, au in lucru o noua schema de rescadenţare a creditelor, prin aplicarea prevederilor Ordonantei 46/2014, cu modificarile avute in vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia, care vizeaza flexibilizarea mecanismului de rescadentare si a duratei in raport cu capacitatea financiara a debitorilor, permiţand o mai buna acoperire a grupurilor vulnerabile de cetateni cu credite la banci. Soluţia propusa este consistenta cu principiul impartirii poverii ajustarii (burden – sharing), permiţand preluarea unei parţi din costuri de catre banci.
Intrebare 5: La sf anului 2014, dl. Cinteza intr-un interviu acordat unei prestigioase reviste (Revista Piata Financiara) spunea ca bancile au facut in primul trimestru al anului 2014 un profit de 597, 95 mil.lei. mai mare decat in tot anul 2013 care era de 497, 64 mil. lei. Ati afirmat ca ati facut de 5 ani 200 milioane lei pierderi. Care este adevarul? Tot in interviu dl. Cinteza spunea ca atunci cand s-a trecut de la sistemul RAS la IFRS provizioanele au scazut deci au fost reluate provizioane in valoare de 11 mlrde lei care inseamna 3 milioane de Euro . Acesti 3 mil Euro intra direct in profitul bancilor, unde este acea pierdere de 5 mlrde?
Raspuns ARB: in prezentarea publica a guvernatorului BNR din data de 30 ianuarie 2015 (disponibila pe site-ul www.bnro.ro si prezentata in Anexa I), au fost prezentate datele privind rezultatele sistemului bancar in perioada 2004 – Noiembrie 20141. Potrivit acesteia, in perioada 2010- 2014, rezultatele sistemului bancar au fost:
Anul 2010, pierdere de 516 milioane lei;
Anul 2011, pierdere de 777 milioane lei;Anul 2012, pierdere de 2342 milioane lei;
Anul 2013, profit de 49 milioane lei;
Anul 2014, pierdere de 3584 milioane lei pana la Noiembrie 2014.
Conform datelor oficiale, rezultatul financiar al sistemului bancar consolidat pe ultimii 5 ani reprezinta o pierdere de 7.170 milioane lei. Desi la finalul primului trimestru al anului 2014, sistemul bancar era pe profit, prin cresterea gradului de acoperire cu provizioane a portofoliului de credite, mai ales in contextul procesului de curaţare a bilanturilor, sistemul bancar a ajuns ca la finalul anului sa inregistreze pierderi de peste 4,4 miliarde lei. Detalii suplimentare pot oferite fi oferite de BNR
Intrebare 6: Legat de faptul ca bancile ar deveni neperformante ca urmare a scaderii nivelelului de neperformanta sub 6%, conform studiilor BNR, nivelul creditelor neperformante inainte de aplicarea IFRS erau de 22,26%. Dupa aceasta aplicarea ajunge la 17,91% pentru ca garantiile imobiliare au fost reevaluate. Ajungem la creditele care nu au fost platite timp de 360 de zile la un nivel de neperformanta de 13,54%. De acolo pana la sub 6% lucrurile sunt destul de largi ca sa credem in acea afirmatie ca din acest motiv nu putem face ceva pentru imprumutati, ca riscurile nu pot fi impartite intre imprumtuati, banci si stat.
Raspuns ARB: Studiile BNR invocate sunt realizate pe baza raportarilor individuale ale bancilor la Banca Centrala, situatie in care ARB nu detine date pentru a explica in detaliu evolutiile portofoliilor individuale ale bancilor, precum si nivelele de neperformanţa a creditelor pentru fiecare banca in parte. In aceste conditii, apreciem ca detalii suplimentare pot fi oferite de Banca Nationala a Romaniei
Intrebare 7: Un alt aspect legat de nivelul creditelor in franci este de 4,5% din totalul creditelor in valuta, din care 2% sunt credite contractate de societati comerciale , raman aproximativ 3% din totalul creditelor . Daca se imparte riscul asa cu prevede initiativa legislativa, reiese un risc la jumatate-jumatate la cursul mediu pe fiecare contract in parte, astfel incat s-ar diminiua cei 3% la jumatate la care statul ar mai participa cu 16% impozit pe profit, ar rezulta un efort al bancilor de 1%. Deci acest procent nu ar reprezenta o catastrofa pentru banci.
Raspuns ARB: consideram ca impactul efortului ce ar trebui suportat pe diversitatea de variante propuse este prezentat in mod corect in cadrul studiului de impact prezentat de BNR (in cadrul Anexei I). in prezent, bancile suporta deja prin masurile individuale prezentate o parte din costurile generate de aprecierea francului elvetian de dupa Decembrie 2014, efort care va fi suplimentat si prin aplicarea noilor prevederi ale OUG nr. 46/2014. Orice alt cost suplimentar, rezultat al unor masuri administrative, s-ar adauga pierderilor acumulate de sistemul bancar in ultimii 5 ani, cu efecte negative asupra acestuia si costurilor deja asumate voluntar de catre banci.
Intrebare 8: Aveti in vedere gasirea unor solutii comune?
Raspuns ARB: Soluţiile oferite de comunitatea bancara pentru debitorii lor au fost prezentate mai sus.
Intrebare 9: Amendament : La solicitarea clientului, in cazul creditelor acordate in franci elveţieni, conversia soldului acestor credite in lei se va realiza prin aplicarea unui curs mediu de conversie, determinat ca medie aritmetica a cursurilor medii lunare din luna acordarii creditului pana la data conversiei.
– Fara costuri si garantii suplimentare.
– Sa se aiba in vedere fondul de solidaritate sociala
Raspuns ARB:
Asa cum am prezentat mai sus, bancile aplica masuri negociate individual intre clienti si
fiecare banca in parte. Aplicarea unor solutii administrative, la nivelul tuturor clientilor, ar impune infuzii de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate la nivelul unora dintre banci si ar afecta rata solvabilitaţii pe ansamblul sectorului bancar. Trebuie tinut insa cont de faptul ca o eventuala conversie a creditului in alta valuta impune atat aditionarea contractului de ipoteca imobiliara, cat si reinregistrarea garantiei de tip ipoteca mobiliara inscrisa la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM) la noua valoare si valuta a creditului, iar acest lucru presupune costuri, care nu le revin bancilor, ci sunt datorate de client notarului si operatorului de arhiva, evaluatorului, dupa cum se poate vedea detaliat in Anexa nr. II.
Industria bancara din Romania sustine pachetele de masuri prezentate mai sus si considera ca orice masuri administrative (impuse prin lege) sunt nepotrivite. Cazurile de solidaritate sociala sunt cazuri atipice, acestea fiind tratate prin politica individuala a fiecarei banci.
Intrebare 10: Cei care sunt acum impovarati de neplata ratelor bancare urmare a cresterii acestora datorita variatiei de curs valutar vor mai putea in viitor sa mai acceseze un credit. Nu exista posibilitatea de a pune in pericol sistemul de creditare pentru viitor?
Raspuns ARB: Tocmai prin pachetul de masuri prezentate de catre banci, acestea au venit in preintampinarea aparitiei unor conditii care ar putea pune in pericol sistemul de creditare pentru viitor.
