Bancile membre ale Consiliului Patronatelor Bancare din Romania – BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Tiriac Bank, ING Bank si Volksbank – ii raspund direct, prin intermediul unei scrisori deschise, presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Marius Alexandru Dunca, care declarase ca institutiile de credit au beneficii de pe urma deprecierii monedei nationale fata de francul elvetian.
CPBR subliniaza faptul ca bancile nu au nimic de castigat in urma aprecierii francului, iar o asemenea idee reprezinta o interpretare gresita a situatiei reale. Va prezentam in continuare comunicatul de presa transmis redactiei publicatiei online www.bankingnews.ro de catre Patronatul Bancilor.
Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizatia patronala a sectorului bancar romanesc, aduce la cunostinta publicului urmatoarea Scrisoare Deschisa catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC):
Stimate domnule Presedinte al ANPC Marius Alexandru Dunca,
Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) isi exprima surprinderea fata de unele interpretari din Comunicatul de Presa al ANPC din data de 5 februarie a.c., in care prezentati urmatoarea concluzie: “Cresterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii institutiilor financiar bancare si prejudicii consumatorilor, astfel ca dorim gasirea de solutii imediate din partea institutiilor de creditare.”
Legat de aceasta concluzie si de alte afirmatii din Comunicatul ANPC, pentru corecta informare a consumatorilor, facem urmatoarele precizari:
1. Partea relevata de catre CPBR mai sus in textul comunicatului ANPC, in care afirmati ca aprecierea francului elvetian fata de moneda nationala ar ‘aduce beneficii institutiilor financiar ‐ bancare’, reprezinta o interpretare gresita a situatiei reale. Practic, de aici poate rezulta nici mai mult nici mai putin decat ca bancile se imbogatesc pe spinarea debitorilor atunci cand monedele straine in care au acordat credite (euro, dolar SUA, CHF etc.) se apreciaza fata de leu (sau leul se depreciaza fata de acestea), fapt care este fals.
2. Trebuie subliniat faptul ca pentru a acorda credite in valuta, bancile sunt obligate conform reglementarilor BNR si normelor interne de risc sa asigure finantare in aceeasi valuta (sub forma de depozite sau linii de finantare din piata interbancara), activele cat si pasivele lor in acea valuta urmand directia pietei, prin urmare impactul cursului de schimb fiind unul nul. Mai mult, orice plata efectuata de banci pentru finantarile pe care si le asigura are loc la pretul pietei si de aceea incasarea ratelor creditelor acordate in trecut la un alt curs decat cel al pietei ar conduce la pierderi semnificative pentru banci.
3. Relativ la situatiile de apreciere ale diferitelor valute, subliniem faptul ca tocmai datorita impactului negativ asupra clientilor care s‐au indatorat in alte valute decat cele in care au veniturile, atat Banca Centrala Europeana cat si Banca Nationala a Romaniei, au inclus in cunoscutele proceduri de “stress ‐ test” si evolutia cursului valutar.
4. Institutiile de credit membre ale CPBR care au acordat in trecut imprumuturi in franci elvetieni sunt constiente de situatia dificila existenta in urma aprecierii acestei monede. Aceste banci au afirmat ca au inceput deja sa propuna solutii individuale, bilaterale, in functie de situatiile clientilor si a bancilor deopotriva, in conditiile date si in spiritul legilor si al normelor si directivelor nationale si europene.
Va stam la dispozitie, domnule Presedinte, pentru a explica orice aspect de natura tehnica sau practica ce poate contribui la o mai buna intelegere a mecanismelor pietelor bancare, asa incat exercitiul informarii publice sa aiba loc cu maximum de obiectivitate.
