Creșterile de taxe și impozite anunțate de autorități, scumpirea energiei electrice și majorarea dobânzilor vor pune presiune pe bugetele românilor. Creșterea costului vieții îi va afecta deopotrivă pe cei care au de plătit rate, pe consumatorii care își planifică vacanțe sau pe cei care erau într-o situație financiară dificilă și înainte de măsurile fiscale anunțate. În aceste condiții, organizarea unui buget personal, gestionarea mai bună a cheltuielilor și găsirea unor surse suplimentare pentru veniturile familiei devin imperative pentru păstrarea confortului financiar și a capacității de rambursare a împrumuturilor.
Care sunt cele mai eficiente metode de a pune bani deoparte și cum putem să investim inteligent surplusul economisit sunt principalele teme de discuție din podcastul găzduit de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Adina Călin, director de produse în cadrul CEC Bank, Mihnea Bărbulescu, director executiv Erste Asset Management și Adrian Căruceru, expert în finanțe personale au recomandat consumatorilor metode prin care pot contracara efectele scumpirilor din perioada următoare.
Adrian Căruceru: Mai întâi v-aș întreba cum putem căpăta obiceiul de a economisi, din moment ce nu ne-am născut cu el?
Adina Călin: Exercițiul economisirii trebuie să înceapă în familie. Copiii noștri trebuie să vadă la părinți acest obicei, să fie îndrumați spre a-și face o pușculiță, spre a-și face un mic buget al lor pentru anumite achiziții. De exemplu dacă un copil vrea o bicicletă, nu ar trebui să o primească pur și simplu, doar pentru că apasă un click și o comandă online. Copiii trebuie să învețe să aibă răbdare pentru acea achiziție, să contribuie cu bani strânși de ei și abia apoi să o cumpere. Deși educația financiară a fost aprobată ca materie opțională în școli, în foarte multe școli nu există personal calificat, iar copiii mai mult fac alte materii decât să studieze educația financiară.
Noi trăim într-o lume consumeristă, vedem multe produse în jurul nostru, inclusiv online. Să fii temperat din perspectiva consumului este într-adevăr o provocare. Vedem aceste site-uri multi-brand, cu prețuri foarte mici și ai tendința să dai click fără să calculezi. La final, când vezi că în coșul cu produse la 5 sau 10 lei s-au adunat sume mari, îți zici că este ultima dată când faci asta, fără să realizezi că ai cumpărat lucruri de care nu aveai nevoie.
Cum funcționează metoda 50-30-20 de economisire?
Mihnea Bărbulescu: Eu cred că a economisi este la fel de important ca a ști să folosești un telefon mobil sau a accesa internetul. Nu este o alegere între a fi informat în domeniul economic și a nu fi. Cred că este o obligație. Părinții noștri economiseau, bunicii noștri economiseau, iar noi trebuie să le urmăm exemplul și să ne pregătim pentru situații neprevăzute sau pentru perioada de pensionare, de exemplu. Cine nu se va pregăti, din păcate, se va trezi într-o situație foarte neplăcută.
Economisirea și investițiile au reguli simple, dar mulți oameni aleg să nu le urmeze. Una dintre aceste reguli este conceptul principal în planificare financiară: 50-30-20.
50% din bani îi rezerv pentru cheltuielile esențiale, mâncare, chirie, transportul către locul de muncă. 30% îi rezerv pentru plăceri, pentru o ieșire la un restaurant, o excursie, un film. Iar 20% trebuie să meargă pentru evenimentele neprevăzute din viața ta. Aici intră asigurările, pensiile, investițiile.
Un lucru important este să vezi investițiile ca pe o formă de a-ți conserva valoarea banilor. De prea multe ori, în mintea românului, investițiile sunt pentru cei care vor să se îmbogățească. Nu, investițiile sunt pentru cei care vor să-și conserve puterea de cumpărare.
Eu cred că investițiile, ca și economisierea, ca și planificarea financiară sunt foarte simple, însă noi trebuie să fim deschiși să le acceptăm.
Adrian Căruceru: Cum ajungem la acel comportament responsabil de a pune bani deoparte? De exemplu, dacă vedem o pereche de pantofi, cum facem demarcația între cei 50% destinați nevoilor și cei 30% destinați dorințelor?
Adina Călin: Când îți place ceva foarte mult nu recomand să nu-ți iei lucrul respectiv, dar să acorzi un pic de timp până faci achiziția. Fie că nu-ți iei în momentul respectiv dacă ești într-un magazin fizic sau dacă ești într-un magazin online, să pui produsele în coșul virtual și să mai aștepți una-două zile. Vă spun din experiența personală că după acest timp parcă lucrurile pe care voiai să le cumperi nu îți mai par la fel de interesante. Și atunci, fie renunți, fie diminuezi achiziția. Nu îți mai iei trei tricouri, ci doar pe cel care îți place cel mai mult.
Ca recomandare, procentul de 20% din veniturile pe care vrem să le economisim, trebuie pus deoparte imediat ce încasăm acele venituri. Dacă lăsăm economisirea pentru finalul lunii, cu siguranță vom găsi alte cumpărături de făcut, iar la final de lună nu va mai rămâne niciun ban.
Sunt oameni care spun că nu îți permit să economisească, că salariile sunt mici și cheltuielile mari. De aceea am spus mereu că cei 20% sunt o recomandare, dar sugestia mea este ca fiecare să înceapă cu cât poate, cu pași mici de 1%-2% și să crească treptat suma economisită, până se vor apropia de procentul de 20%. Ideea de a începe cu procente mici este că-ți creezi obiceiul.
Mihnea Bărbulescu: Eu cred că disciplina este elementul cheie, iar tehnologia ne ajută foarte mult, pentru că toate instituțiile financiare au aplicații în care procesul de economisire sau de transfer al banilor în investiții este automatizat. Este ca și cum îți impui ca în fiecare lună să pui deoparte niște bani pe care nici nu-i mai vezi. Eu nu sunt de acord cu ideea că veniturile sunt prea mici pentru a economisi. În cazul acesta trebuie să obții mai mulți bani pentru tine, cu scopul de a-ți pune viitorul la adăpost. Menționez încă două reguli simple, în afară de procentul de 20% pentru banii puși deoparte: una ar fi că fiecare trebuie să se gândească la un fond de urgență care să acopere șase sau 12 luni de cheltuieli lunare. Iar pentru pensie trebuie să stângem de-a lungul vieții de 25 de ori cheltuielile anuale.
Cât ne ajută să ne organizăm bugetului personal?
Adrian Căruceru: Dacă îmi dați voie, aș propune și eu o metodă: să-ți faci un buget personal. Simpla înșiruire pe hârtie a cheltuielilor arată că un sfert, sau poate chiar mai mult, din acele cheltuieli sunt inutile. Singura problemă este că oamenii au tentația de a renunța la bugetul personal atunci când dau de greu în administrarea lui.
Adina Călin: Studiile spun că o persoană care are un buget personal poate să economisească între 5% și 10% din veniturile lunare doar prin utilizarea acestui intrument. O altă metodă ar fi să schimbi suma economisită într-o altă valută pentru că, dacă ai tentația să intri în acei bani, să îți fie mai greu să lichidezi un depozit în euro, de exemplu. Citeam că românii cheltuie pe vicii precum alcoolul sau fumatul între 8%-9% din bugetele lor, iar pentru educație doar 2%. Deci, ar fi loc și pentru economisire!
Adrian Căruceru: Dacă am punctat subiectul economisirii, aș merge către etapa superioară, cea a investițiilor. Când economisim renunțăm la un consum din prezent în favoarea unui consum viitor, sporit. Dar, atunci când fac investiții oamenii vor să câștige! Care sunt direcțiile aici, ce este mai important de spus?
Când faci pasul de la economisire la investiții?
Mihnea Bărbulescu: Oamenii care se gândesc la investiții, au trecut deja prin etapa economisirii și vor să obțină mai mult de la banii lor. Și în categoria investitorilor sunt multe persoane conservatoare, care plasează banii în depozite bancare sau în titluri de stat. Sunt produse financiare care aduc un randament de 10% pe an, ceea ce înseamnă o dublare a investiției inițiale în șapte ani.
După ce ai economisit, după ce ai constituit fondul de rezervă, trebuie să te asiguri că acei bani își păstrează puterea de cumpărare. Dacă noi investim în ceva care este măcinat de inflație, vom ajunge să avem o sumă mai mică decât am pus deoparte. În 2022 inflația a fost undeva la 14% și nivelul de recompensă pe depozite și titluri de stat era în zona lui 7%. Deci, o diferență negativă de 5-6 puncte procentuale.
Am și un exemplu personal. Mama mea era o economisitoare feroce. În 1990 avea strânși la CEC undeva la 50-60 de mii de lei. Abia în 1997 s-a hotărât să-i retragă, iar în loc de un apartament în Constanța pe care și-l putea cumpăra în 1990 cu acei bani, ea și-a cumpărat o tigaie șapte ani mai târziu.
Trebuie să ții cont de toate lucrurile acestea când îți proiectezi viitorul financiar. Marea dragoste a investitorului român sunt imobiliarele. Dar o investiție imobiliară are un cost de lichiditate destul de mare. Adică dacă ți se întâmplă ceva, nu poți să vinzi repede apartamentul ca să folosești banii la ce ai nevoie. În domeniul investițiilor cunoașterea este esențială și poate anula riscurile.
De exemplu, dacă discutăm de investiția în acțiuni, poți alege un portofioliu format din acțiunile companiilor mari, precum Banca Transilvania, Romgaz, Hidroelectrica. Adică, investești în companii care îți furnizează utilități și servicii. În acest caz, riscurile sunt mici. În momentul ăsta, pe plan mondial, sunt peste 300.000 de opțiuni de investiții: în acțiuni, fonduri de acțiuni, ETF-uri, titluri de stat, instrumente financiare. Se estimează că vor fi un milion până în 2040. Opțiunile sunt multe, dar ca să faci alegerile bune, fie te informezi foarte mult, fie apelezi la un profesionist care face asta.
