Manipularea bancnotelor Euro nu reprezintă un risc major de infecţie cu noul coronavirus, comparativ cu alte suprafeţe, a dat asigurări un oficial din conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), informează AFP.
Fabio Panetta, membru în boardul executiv al BCE, a citat în acest sens rezultatele unui studiu de laborator care arată că virusul supravieţuieşte o perioadă mai mare de timp pe alte suprafeţe decât pe bancnote. Conform testelor, rata de supravieţuire a coronavirusului este de „10 până la 100 de ori mai mare” pe oţelul inoxidabil, de exemplu pe mânerul unei uşi, decât pe bancnotele euro care sunt produse din fibre de bumbac, susţine Fabio Panetta, citat de Agerpres.
Potrivit oficialului BCE, plasticul folosit pentru bancnote favorizează propagarea coronavirusului
„Alte analize arată că virusul se propagă mai greu de pe suprafeţe poroase, cum sunt bancnotele noastre din bumbac, decât de pe suprafeţe netede, precum plasticul”, a adăugat Panetta.
Bancnotele Euro sunt imprimate pe o hârtie din fibre de bumbac, care le permite să fie mai rezistente la uzură.
În multe ţări, bancnotele sunt făcute din fibre de bumbac, combinate cu in sau alte materiale textile şi tratate cu substanţe care le conferă rezistenţă.
România, Israel sau Malaysia folosesc bancnote din polimeri, mai rezistente, dar care permit proliferarea bacteriilor
România folosește bani din plastic, mai durabili şi mai uşor de securizat. Însă alegere ar putea contribui însă la răspândirea bolilor în comunitate, atrag atenţia unii cercetători.
Leul autohton, din polimeri, sunt cam fara valoare. Si cam murdari. La propriu. O cercetare din 2019 a unei universități din Olanda demonstra (dacă mai era nevoie!) că plasticul din care sunt făcute bancnotele noastre favorizează bacteriile şi ajută la transmiterea acestora, mai mult decât se întâmplă în cazul: monedei euro, a dolarului şi chiar a rupiei indiene.
Studiul, considerat amuzant, ne reamintea, totuşi, un lucru important: să ne spălăm pe mâini, or de câte ori umblam cu banii. Și da, banii sunt printre cele mai murdare obiecte.
În cadrul unui studiu, cercetătorii au tratat euro, dolari americani şi canadieni, kuna croate, lei românești, dirhami marocani și rupii indiene cu o soluție ce conținea trei bacterii rezistente la tratamentul cu medicamente.
Banconotele au fost bine uscate, iar biologii au verificat dacă microorganismele au rezistat pe ele. În cazul leului românesc, toate cele trei bacterii erau încă prezente pe bancnote după 3 şi după 6 ore de la uscarea soluției. Mai mult, leul a fost singurul care prezenta culturi de enterococi a doua zi după uscare.
Cercetătorii spun că diferenţele constatate au legătură cu materialul din care sunt făcute.
În România numărul de bani falsificați este extrem de mic comparativ cu zona euro, iar elementul descurajant este substratul de polimer special, la care se adaugă fereastra transparentă, imposibil de imprimat pe o bancnotă de hârtie.
Încă de la declansarea crizei cauzată de Covid-19, instituțiile bancare din România își sfătuiau clienții să nu se expune la riscuri și le-au făcut cîteva recomandari.
- Pe cât de mult posibil, folosește aplicația de internet banking pentru operațiunile cotidiene.
- Limitează folosirea bancnotelor și a monedelor, optând pentru plăți cu cardul/telefonul sau plăți online. Transmiterea virușilor se realizează într-o pondere semnificativă prin intermediul banilor, cu care, statistic, iau contact un număr foarte mare de persoane.
