BNR a decis să crească dobânda cheie până la 2%, în acord cu așteptarile pieței bancare. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) s-a întrunit în cadrul primei ședințe de politică monetară din 2022 și a decis majorarea dobânzii cheie cu 25 puncte de bază, așa cum preconizau economiștii. De altfel, majorarea ratei de dobândă de referință cu doar 0,25% era așteptată ca răspuns la continuarea ciclului monetar post-pandemie (inițiat în 2021) și este în acord cu abordarea prudentă trasată până în prezent de BNR.
Așadar, BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022.
Decizia BNR va duce la scumpirea creditelor. Prima reacție va fi imediată și va duce la majorarea dobânzilor variabile legate de indicele ROBOR la 3 luni si ulterior, peste 3-6 luni, dobânzile vor crește și pentru împrumuturile legate la IRCC. Măsura va afecta și dobânda la care se va împrumuta statul român. Majorarea dobânzilor din piață nu-i va afecta pe cei care au contractat credite cu dobânzi fixe.
Intervenția are loc după ce inflația a atins pragul de 7,8% în luna noiembrie, valoare ce a depășit ținta inițială a Băncii Centrale. În 2022, ținta de inflaţie este de 2,50% +/- intervalul de variație de 1pp.
De altfel, economiștii se așteaptă ca 2021 să se încheie cu o inflaţie de peste 8%, iar temerile analiștilor se îndreaptă spre o inflație la mijlocul anului 2022 formată din două cifre – 10%. Apoi, măsura era una așteptată și din prisma deciziilor venite din regiune – băncile centrale din statele vecine au majorat deja dobânzile de politică monetară (chiar dacă creșterile sunt mai consistente).
Vedem atât în țara noastră cât și în Europa Centrală și de Est o creștere a inflației. Creșterea inflației este cauzată, în principal, de creșterea prețurilor la produsele energetice, iar acest lucru este în afara ariei de control a BNR. Măsura luată de Banca Centrală urmărește prevenirea unor efecte negative majore asupra pieței economice din țară.
Cum arată proiecțiile BNR
Alături de creșterea dobânzii cheie, BNR a mai decis:
* extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an;
* păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
*menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Analiștii consideră că decizia BNR va fi urmată de alte creșteri ale dobânzii de politică monetară, deoarece este evident că perioada dobânzilor mici s-a încheiat, având în vedere că în acest moment sunt îngrijorări și incertitudini mari privind inflația.
Ce preconizau economiștii
Într-un interviu acordat BankingNews, Ciprian Dascălu, Economistul-Șef de la BCR, estimează o rată a inflatiei de 4,2% pentru finalul acestui an, cu o scădere mai pronunțată începând cu luna iulie datorită efectului statistic de bază. În ceea ce priveste dobânda cheie, economistul BCR întrevede „continuarea ciclul de întărire monetară până la 3.00% în 2022”. ”Ne așteptăm ca rata ROBOR la trei luni să se situeze peste rata cheie, pe medie, în linie cu diferențialul istoric. Vedem cursul EUR/RON la 5.08 la sfârșitului anului 2022”, declara Ciprian Dascălu pentru publicația BankingNews.
De ce decizia BNR este una prudentă, cu pași mici, și cum poate afecta economia o majorare bruscă a dobanzii cheie
BNR nu era presată de majorarea dobânzii cheie la un nivel ridicat, dintr-o singură mișcare (putea acționa doar prin gestionarea mai strictă a lichiditățiior) neavând o rată a dobânzii cheie aproape de zero și având timp de reacție pentru a majora treptat dobânda.
Dobânda este cel mai puternic instrument și ultima măsură în lupta cu inflația. În momentul în care BNR decide să crească dobânda de intervenție brusc, reactia va fi o deflație pe celelate prețuri, iar entitățile economice, cele care nu țin de energie, de prețurile administrate, ar intra intr-un tăvalug greu de stopat.
În perioadele de deflație (de scădere a prețurilor de consum) populația și companiile amână deciziile de consum și investițiile, date fiind perspectivele ca prețurile să fie și mai mici pe viitor. În acest context, se generează o spirală deflaționistă, care are impact nefavorabil pentru evoluția economiei (cererea de bunuri și servicii se deteriorează, companiile concediază forță de muncă, iar bunăstarea populației este puternic afectată).
Desigur, au existat economiști care au mizat pe o majorare de 0,5% a dobânzii de politică monetară, având în vedere mișcările băncilor centrale din regiune, dar mai ales inflația în creștere ce poate atinge 10% în luna aprilie. În acest context, analiștii consideră că aceste creșteri vor urma în viitorul apropiat, din cauza dezechilibrelor economice mult mai mari la noi față de țările din regiune.
