Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 10 ianuarie 2022, a hotărât majorarea dobanzii cheie la 2%, majorare impusă in principal de presiunile inflationiste.
Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, depăşind valorile evidenţiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021, informează banca centrală.
Rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în noiembrie. Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută și la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.
Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în uti¬laje (inclusiv mijloace de transport).
Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.
Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.
Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amă¬nuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației, precum și scăderea substanțială a producției industriale și a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare față de perioada similară a anului trecut. În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării în continuare a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a reaccelerat puternic creșterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depășind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.
Evoluțiile de pe piața muncii au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.
Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, de asemenea, creșterea, deși într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând pe toate scadențele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.
Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare. Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste.
Incertitudini semnificative rămân, totuși, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, precum și modului de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC. Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din situația blocajelor în lanțurile globale de producție și aprovizionare.
În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.
Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global. O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.
În ședința de astăzi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an. Acestea decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiții de mari incertitudini. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 ianuarie 2022, la ora 15:00.
Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 9 februarie 2022.
