Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, luni, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală într-un comunicat de presă.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Totodată, după o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în ținta propusă.
„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 10 august 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se arata in comunicat.
Pe scurt. BNR avertizează: inflația de bază crește, deși economia se contractă. Revenirea în țintă, abia la finalul anului 2027
Rata anuală a inflației s-a redus în iunie 2026, așa cum s-a anticipat, coborând la 10,42 la sută, de la 10,85 la sută în luna mai. Descreșterea a fost determinată aproape integral de scăderile pronunțate înregistrate de prețurile LFO și de prețul combustibililor – pe fondul ofertei mărite de legume și fructe pe plan local și al corecției descendente a cotației petrolului –, ce au fost doar parțial contrabalansate ca influență de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice.
Pe ansamblul trimestrului II 2026, rata anuală a inflației a continuat să se mărească, de la 9,87 la sută în luna martie, date fiind creșterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele energie, combustibili și prețuri administrate, sub impactul unor efecte de bază și al ascensiunii cotației petrolului, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se la 8,3 la sută în iunie 2026, de la 8,2 la sută în martie, ca urmare a influențelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv în condițiile nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a mărit în iunie 2026 la 9,2 la sută, de la 9,0 la sută în martie 2026.
Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,8 la sută în iunie 2026, de la 8,5 la sută în martie 2026, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 8,6 la sută în iunie 2026, de la 7,6 la sută în martie 2026.
Noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2026, după comprimarea acesteia cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială), evoluție ce implică adâncirea moderată a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului.
Se reconfirmă, de asemenea, scăderea la -1,2 la sută a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2026, de la 0,2 la sută în trimestrul IV 2025, în condițiile accentuării ușoare a contracției în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației, dar mai cu seamă ca efect al măririi considerabile a aportului negativ al variației stocurilor.
În același timp, formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea în raport cu perioada similară a anului trecut, exclusiv pe seama declinului din sectorul public, iar evoluția exportului net și-a înjumătățit impactul expansionist în trimestrul I 2026, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ ecartul pozitiv față de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunțată față de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.
T2 si T3 indică o ușoară revenire economică
Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026, asociată cu o relativă ameliorare a evoluției acesteia în trimestrul II în raport cu perioada similară a anului anterior, în condițiile unor evoluții omogene la nivelul componentelor majore ale cererii interne, dar mixte la nivelul sectoarelor majore ale economiei.
Astfel, vânzările cu amănuntul și-au atenuat ușor declinul în termeni anuali în trimestrul II 2026, iar cele auto-moto și-au reaccelerat creșterea în intervalul aprilie-mai 2026. În același interval, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt, în timp ce producția industrială și-a mărit semnificativ contracția față de perioada similară a anului precedent.
Variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și reducă ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie-mai 2026, înregistrând o creștere relativ mai modestă față de trimestrul I 2026, dar semnificativă. Pe acest fond, deficitul comercial și-a stopat ajustarea descendentă față de perioada similară a anului anterior, în timp ce deficitul de cont curent și-a încetinit-o doar ușor, dată fiind ameliorarea sensibilă a evoluției balanțelor veniturilor.
Pe piața muncii, noile date arată o încetinire a descreșterii efectivului salariaților din economie în aprilie-mai 2026, însoțită de o scădere ușoară a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul trimestrului II 2026, de la valoarea medie de 6,4 la sută la care a urcat în trimestrul I. Totodată, sondajele de specialitate din luna iulie indică un reviriment al intențiilor de angajare pe termen foarte scurt, după două trimestre de scăderi consistente, dar și o restrângere mai pronunțată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, până la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie și mai, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, pentru ca variația costului unitar cu forța de muncă din industrie să consemneze un salt în mai, reamplificându-se astfel pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit evoluția liniară în iulie 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au stopat corecția descendentă în debutul lunii și s-au înscris apoi pe o traiectorie lent crescătoare, dar fluctuantă, în contextul reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul de schimb leu/euro s-a menținut pe palierul mai înalt pe care s-a repoziționat în ultima decadă a lunii mai, reducându-și ușor oscilațiile în iulie, inclusiv pe fondul acțiunii unor factori interni de natură sezonieră, iar raportul leu/dolar s-a cvasi-stabilizat la valorile crescute atinse în luna precedentă, în corelație cu evoluția ratei de schimb a monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat vizibil ascensiunea în luna iunie 2026, ajungând la 8,4 la sută, de la 7,7 la sută în mai, în condițiile în care ritmul componentei în lei a înregistrat o creștere notabilă, după 5 trimestre de scădere continuă, iar cel al creditului în valută a continuat să se mărească relativ alert. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal în iunie, la 66,8 la sută, de la 66,9 la sută în mai.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Totodată, după o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului țintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor recente de prețuri antrenate de șocul energetic, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta va continua să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice globale -, și se va restrânge treptat ulterior.
Prețul energiei, al alimentelor și situația politică, riscuri pentru România
Incertitudini și riscuri notabile decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei electrice și alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.
Incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri semnificative vin si din Orientul Mijlociu și criza energetică
Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
Absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai ales cele din PNRR, sunt esențiale
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 octombrie 2026.
