În condiții de incertitudine ridicată, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 7 aprilie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. BNR nu a mai mișcat dobanda cheie din luna august 2024.
BNR se află între forțe globale inflaționiste / stagflaționiste și forțe interne de dezinflație.
Decizia corespunde cu așteptările unanime ale analiștilor ce anticipau ca rata-cheie să fie menținută în ședința din 7 aprilie, din cauza incertitudinilor externe ridicate, inclusiv a presiunilor de depreciere a leului.
Spre exemplu, economiștii BCR considerau că majorările de dobândă sunt foarte puțin probabile, deși o gestionare mai strictă a lichidității ar putea apărea.
BCR: BNR va lua în calcul eventuale reduceri de dobândă cel mai devreme în noiembrie
Analiștii BCR văd o eventuală reducere a dobânzii cheie abia pe final de an, pentru a atenua o creștere economică mult sub potențial și probabilitatea ridicată a unei recesiuni.
„BNR va lua în calcul eventuale reduceri de dobândă cel mai devreme la ultima ședință a anului, programată în noiembrie, când va fi publicată și o prognoză actualizată”, se menționează intr o analiză semnată de Ciprian Dascalu și Vlad Ionita.
Ce a decis BNR
Consiliul de Administrație a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Potrivit BNR, deciziile CA vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
Inflație de 2 cifre în intervalul martie-iunie 2026
Potrivit actualelor evaluări ale BNR, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației.
În același timp, progresul corecției bugetare inițiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate – cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.
Incertitudinile vin din zona politică
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
Absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale, atrage atenția BNR
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Ușoară redresare a activității economice în trimestrul I 2026
Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I 2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31 la sută în februarie, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, mai arată analiza BNR.
Următoarea ședință a CA al BNR va avea loc în data de 15 mai 2026.
