Banca Națională a României a decis ieri să folosează principalul instrument de temperare a presiunilor inflaționiste majorând dobânda de politică monetară. Astfe, BNR încercă temperarea creșterii prețurilor, altele decât cele energetice, pe care nu le poate influența prin instrumentarul pe care il are la dispozitie și unde s-a sesizat o anumită tendință de creștere, explică, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, Dan Suciu, la Digi24.
„Până în prezent am încercat să temperăm prețurile prin instrumentele pe care le-am avut la dispozitie, mai puțin spectaculoase, poate. De data aceasta, am folosit creșterea de dobândă, principalul nostru instrument, pentru a încerca să ancorăm creșterile de prețuri. Credem că e momentul oportun pentru a ancora aceste creșteri și să avem măcăr în această zonă de prețuri un efect de temperare” a subliniat oficialul BNR.
De ce acum?
„Am considerat că este momentul oportun și nu avea sens să venim mai devreme cu o decizie, de vreme ce celelate instrumente de limitare a lichidității din piață au dat rezultate până în luna aceasta, iar dobânda de până acum a permis economiei să-și revină aproape complet după anul complicat 2020 pe care l-am avut”, a fost explicația venită de la Dan Suciu.
Ce efecte vom resimți pe piața bancară?
Purtătorul de cuvânt a explicat că asistăm la o scumpire a banilor, iar costul ridicat al banilor se va observa imediat pe piața dobânzilor care vor crește atât pentru credite, cât și pentru depozite.
„Decizia noastă presupune o scumpire a banilor. În consecință, avem un cost al banilor ceva mai mare, iar acest cost se vede evident în credite, dar și în dobânzi. Și în dobânzile la depozite. De mult ori, ignorăm acest efect al deciziilor de politică monetară. Vom avea creșteri de dobânzi pe toate aspectele pentru că banii devin mai importanți, mai scumpi și încep să fie mai puțin afectați de inflație. Este pasul pe care l-am făcut și așteptăm să vedem consecințele, cum se vor reflecta în piață. Decizia a fost luată chiar la momentul potrivit pentru că a coincis și cu o criză politică ce pare departe de rezolvare”, a menționat Dan Suciu.
Oficialul a precizat că BNR nu va schimba ținta de inflație, iar o eventuală creștere a dobânzii, în următoarea ședință de politică monetară, va depinde de paramentrii economici care susțin o eventuală altă creștere și evident de rezolvarea crizei politice.
Următoarea decizie BNR va depinde și de rezolvarea crizei politice
„Depinde foarte mult de cum va fi asimilată această creștere de dobândă, dar ne uităm atent și la ceilalți parametri economici care susțin o eventuală altă creștere și evident de rezolvarea crizei politice pentru că așteptăm să lucrăm împreună cu un guvern cu puteri depline pentru mixul de politici fiscale necesar Romaniei”, a evidențiat purtătorul de cuvânt.
BNR recunoaște că ținta nu va fi atinsă
„Ținta de inflație rămane cea care este și vom vedea prognoza pe final de an, dar ținta ne face să ne calibrăm mai bine deciziile, chiar dacă probabil în acest an nu va fi atinsă”, a mai susținut Dan Suciu.
Rate mai mari la credite. Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 2,07% pe an. Urmează IRCC
Semnalele din piața erau deja prezente, ROBOR la 3 luni a crescut lent dar constant in ultimele 2 luni. Insă, in ultimele două săptămâni creșterea a fost tot mai abruptă. Spre exemplu, dacă în 23 septembrie Indicele se situa la valoarea de 1,61%, astăzi a urcat până la 2,07% pe an. Marți, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,81%.
Față de luna august, ROBOR la 3 luni este mai mare cu aproximativ 25%.
La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%. Pe data de 4 ianuarie 2021, indicele ROBOR la 3 luni era de 2,01%.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 2,16%, de la 1,89% în şedinţa anterioară, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 2,22%, de la 1,98%.