BNR a atars bani din piata printr-o operațiune de atragere de depozite de la bănci, în încercarea de temperare a excesului de lichiditate din piaţă. Această atragere a banilor din piaţă este un instrument al BNR pentru a combate inflaţia. Băncile au trimis surplusul de bani la BNR – 18,665 miliarde de lei, la o dobânda cheie de 2,25% pe an, pentru 7 zile (data scadenta este 23 aprilie.).
BNR a lansat o operațiune “depo” – pentru prima oară din 2011.
ROBOR la trei luni s-a majorat cu șase puncte bază la 2.13% – cel mai ridicat nivel din decembrie 2017, iar ROBOR la șase luni a urcat cu cinci puncte bază la 2.46% – maximul din octombrie 2014.
Creşterea ROBOR are legatură cu inflaţia!Lipsa de lichiditate din piaţă duce la creşterea indicelui ROBOR
Imediat după acest demers, piaţa bancară a reacţionat, iar dobânzile au crescut, ţinta reală a Băncii Centrale fiind aducerea dobânzilor în intervalul dobânzii cheie. În minuta BNR privind adoptarea policitii monetare, Banca Centrală observă excedentul substanțial de lichiditate de pe piața monetară, dar il considera „în mare parte tranzitoriu”.
Între timp, datele INS arată că inflaţia îşi continua creşterea, iar BNR riscă să ţintească greşit.
Banca Centrala nu a crescut dobânda cheie aşa cum aşteptau analiştii, dar avem inflaţie de 5% şi astfel se foloseşte de alte pârghii pe care le are la dispozţie pentru a contracara avântul preţurilor.
ROBOR creşte rapid. Urmează dobânzile pentru creditele cu în lei
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează unele costuri ale creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut luni la 2,13%, de la 2,07%, urmat de indicii la şase şi nouă luni, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 2,46%, de la 2,41%.
Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii platită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,52%, de la 2,48%.
Economiştii se aşteaptă şi la alte creşteri de dobândă cauzate de presiunile inflaţioniste remarcate chiar si de BNR. Banca centrală se așteaptă la persistența inflației la un nivel superior intervalului țintit și la evoluția economiei la un ritm peste potențial pe termen scurt.