Soluția pentru a ajunge la o abordare și la o viziune mai puțin refractară din partea publicului larg când vine vorba despre bani, bănci și profit este implicarea cât mai largă a tuturor stakeholder-ilor în ridicarea gradului de educație economică, antreprenorială și financiară (inclusiv fiscală), pe toate palierele de vârstă și segmente ale societății, este de părere un profesor universitar.
”Acest lucru nu trebuie făcut doar prin transfer de cunoștințe, ci și prin implicarea acestora direct în procese, prin experimentare”, subliniază Bogdan Căpraru, Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru în cadrul Consiliului Fiscal din România și vicepreședinte al Rețelei Instituțiilor Fiscale Independente din Uniunea Europeană, în cadrul unui interviu acordat publicației BankingNews.
Din punctul său de vedere, în țara noastră există, din păcate, mentalitatea în anumite zone ale societății precum că obținerea de profit prin activități economice e un lucru negativ, mai puțin etic. ”Acest aspect vine și datorită unei educații economice, antreprenoriale și financiare precare. Băncile au fost ținta într-o anumită perioadă și ca urmare a alimentării acestei mentalități de anumiți poli ai societății, inclusiv din zona politicului, cu scopuri populiste”, punctează Bogdan Căpraru.
BankingNews: Care sunt principalele provocări pentru băncile din România în următorii ani și cât de pregătite sunt instituțiile de credit pentru a face față acestora? La ce trenduri ar trebui să ne așteptăm în bankingul românesc în viitor, luând în considerare noile conjuncturi marcate puternic de incertitudine?
Bogdan Căpraru: Într-adevăr, în prezent economiile lumii se confruntă cu o serie de incertitudini accentuate, atât în timp (termen scurt, mediu și lung), dar și spațiu, acestea simțindu-se nu doar la nivel regional, continental, ci și global. În România, inflația este încă persistentă, deși s-a mai diminuat; creșterea economică a încetinit și nu sunt semne să revină la nivelurile anilor anteriori prea curând, având în vedere circumstanțele actuale; deficitele gemene – deficitul public și extern, persistă, deficitul bugetar atingând cote istorice și impunând măsuri fiscal bugetare urgente pentru diminuare (care vor afecta creșterea economică în primă instanță); frământările la nivel politic datorate alegerilor aduc riscuri noi cu impact negativ în ochii investitorilor; situația geopolitică regională și globală nu aduce elemente pozitive, de asemenea.
Situația sistemului bancar e strâns legată de starea economiei, a mediului de afaceri și populației, dar și a finanțelor publice
Tot acest cocktail periculos poate conduce către efecte adverse, instabilitate și impredictibilitate, elemente care nu sunt prielnice activității bancare. Situația sistemului bancar e strâns legată de starea economiei, a mediului de afaceri și populației, dar și a finanțelor publice. Totuși există și o parte plină a paharului. Indicatorii de prudențialitate și profitabilitate sunt la niveluri pozitive, conform Raportului Băncii Naționale a României asupra stabilității financiare decembrie 2024, aceștia fiind pe „verde” în raport cu intervalele stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE).
Astfel, la nivelul lunii septembrie 2024, rata fondurilor proprii totale era de 24,95% față de media Uniunii Europene (UE) de 20,1%. Rata creditelor neperformante de 2,54%, deși mai mare de media europeană de 1,9%, se menține la niveluri sustenabile (sub 3%), în condițiile unui grad de acoperire cu provizioane de 66,81%, cu mult peste media UE de 42%. De asemenea Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (248,83% în septembrie 2024) a înregistrat cote mult peste media UE de 163,2%.
În ceea ce privește profitul net al instituțiilor de credit, acesta cumula circa 11,5 miliarde lei, în creștere cu 10,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Cota de piață a băncilor care au înregistrat pierderi rămâne redusă (0,26%), comparabilă cu media europeană de 0,37% la decembrie 2023. Pe lângă indicatorii de prudențialitate și profitabilitate favorabili, băncile românești s-au remarcat în ultimii ani prin dinamism, creativitate, adaptabilitate la mediul economic, la cerințele clienților, eficientizare a activității, mai ales prin procesul de digitalizare, precum și printr-o îmbunătățire a imaginii în rândul clienților. Inovația financiară trebuie să continue să fie o preocupare pentru bănci prin crearea de produse hibrid (bankassurance, produse structurate, cu componentă investițională), cobranding, platforme de tip ecosistem. Trebuie continuată tendința de a oferi un acces cât mai facil în contractarea și utilizarea produselor bancare, în special prin digitalizare.
Mediul de afaceri trebuie să profite de reașezările fluxurilor comerciale și a capacităților de producție, iar băncile pot fi partenere la aceste transformări
Fondurile europene prin PNRR sunt o gură de oxigen pentru economia românească, de care trebuie profitat. Ele nu doar că pot fi o sursă de creștere a economiei, dar sunt indispensabile pentru ca economia românească să rămână la cote sustenabile de creștere. De asemenea, ele impun și o serie de reforme pe care guvernul trebuie să le îndeplinească. În același context, Noul Cadru de Guvernanță Europeană prin obligativitatea elaborării planurilor fiscal bugetare aprobate de Comisia Europeană și aflate sub mecanisme de „enforcement”, va aduce un plus reformelor economiei românești. Utilizând traiectoriile fiscale ca indicator operațional unic (cheltuieli primare nete) ancorat într-un cadru de analiză a sustenabilității datoriei (DSA), în combinație cu garanția privind reziliența deficitului și garanția privind sustenabilitatea datoriei, încurajează investițiile și reformele publice naționale.
Acest instrument concentrează nucleul politicilor economice ale guvernului orientate în condițiile scăderii deficitului bugetar și al datoriei publice și în consonanță cu domeniile prioritare stabilite la nivelul UE: tranziția ecologică și digitală, reziliența socială și economică, securitatea energetică, consolidarea capacităților de apărare. De asemenea, acesta ar trebui să aducă responsabilitate și predictibilitate fiscal-bugetară atât de necesară mediului de afaceri și populației. Nu trebuie uitat faptul că înainte de pandemie România intrase în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv.
În contextul fragmentarii piețelor globale, politicile economice, mediul de afaceri trebuie să profite de reașezările fluxurilor comerciale și a capacităților de producție. Aceste oportunități pot întoarce efectele negative ale defragmentării în favoarea unor oportunități. Orientarea către fabricarea de produse și oferirea de servicii cu valoare adăugată ridicată va asigura, de asemenea, o creștere economică sustenabilă. Băncile pot fi partenere la aceste fenomene, stând alături de mediul de afaceri românesc prin oferirea de finanțări și servicii financiar-bancare către domeniile prioritare invocate.
Deși primele cinci bănci din România concentrează în jur de 63% din piață, indicatorul Herfindhal-Hirschman indică o competiție ridicată
BankingNews: Cum comentați procesul de consolidare din sistemul bancar, prin achiziții și fuziuni, care s-a accentuat în ultimii ani? Are România suficiente bănci pentru a putea vorbi despre o piață competitivă? Mai este loc de noi achiziții sau fuziuni?
Bogdan Căpraru: Achizițiile și fuziunile dintr-un sistem bancar sunt firești, fiind determinate de mai mulți factori. Ele demonstrează faptul că sistemul bancar este atractiv și cu potențial de creștere. Achizițiile și fuziunile din interiorul unui sistem bancar conduc la reducerea numărului de jucători și la concentrarea cotelor de piață, dar acest lucru nu înseamnă neapărat un fenomen negativ. Concentrarea de cote de piață înseamnă și concentrare de capitaluri, de capitaluri proprii mai mari. Și aici nu vorbim doar în raport cu nivelul de solvabilitate, ci și de capacitatea de finanțare a noilor entități.
Precum știm, expunerea maximă față de un client este proporțională cu capitalurile proprii. În spiritul Raportului Draghi, care se referă la capacitatea de finanțare a băncilor europene comparativ cu cele din SUA, acest lucru va fi de bun augur în contextul finanțării unor investiții majore în economia românească, a unor proiecte de anvergură și companii cu cerințe mai mari de finanțare. Astfel, acestea vor contribui alături de investițiile publice la dezvoltarea economiei românești, reducând presiunea de pe deficitul și datoria publică.
Cât privește competiția pe piața bancară românească, aceasta nu este afectată. Deși primele cinci bănci din sistem concentrează în jur de 63% din piață, indicatorul Herfindhal-Hirschman este în jurul valorii de 1000, indicând o competiție ridicată. Băncile mijlocii și mici asigură un nivel de competiție ridicat alături de cele mari, prin dinamismul lor, creativitate și flexibilitate, adresându-se în mod special segmentului IMM și populației. Astfel, în acest context, cred că mai e loc de achiziții și fuziuni, inclusiv de intrări de noi jucători pe piață. De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că mediul rural nu a fost încă în totalitate acoperit, având loc de creștere în special pe segmentul populației, odată cu creșterea veniturilor acestora și dezvoltării de afaceri.
Crizele suprapuse din ultimii ani presupun unele reașezări ale economiei, chiar schimbări radicale
BankingNews: Pornind de la pandemie, război, majorarea dobânzilor, creșterea inflației până la problema energiei, ultimii ani ne-au ”familiarizat” cu ideea de criză. În toată această perioadă, parcă am trăit o criză continuă. Cu toate acestea, sunt voci care vorbesc despre faptul că urmează o nouă criză, însă pare că nimeni nu se mai sperie. De unde această ”blazare” și cât de reale sunt previziunile sumbre? Care este percepția dumneavoastră față de mersul economiei românești și ce pericole se pot manifesta în viitorul apropiat și cum vor influența acestea economia?
Bogdan Căpraru: Cred că mai degrabă vorbim despre acel fenomen de „disruption” (discontinuitate) care se întâmplă în economie și societate. De unele modificări structurale și de comportamente. Pandemia și conflictele în plan geopolitic, care au avut ca efect disfuncționalități în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și de producție, necesitatea unor reorientări ale acestora, precum și de schimbări de comportament în societate, noi obiceiuri, au condus la apariția unor policrize (criză sanitară, inflație ridicată, tensiuni geopolitice, etc.), a unor crize suprapuse, ceea ce presupune unele reașezări, chiar schimbări radicale.
Aceste reașezări sunt ca replicile ce apar după un cutremur, până se reașază plăcile tectonice. În ceea ce privește evoluțiile economiei românești este greu de prezis în momentul acesta, deoarece sunt o serie de necunoscute la mijloc: cum se va rezolva actuala criză politică, măsurile luate de noul guvern pentru a reduce deficitul bugetar și ieșirea de Procedura de Deficit Bugetar Excesiv, precum și modul cum se va rezolva conflictului de la Est dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, ținând cont de relațiile comerciale pe care le are România cu țările din UE, este importantă și evoluția acelor economii.
Având în vedere domeniul de activitate al băncilor care „lucrează” cu bani, s-a speculat ideea că obținerea de profituri e realizată „fără muncă” încorporată, fără eforturi
BankingNews: Cum ar trebui să ne raportăm la ideea de profit într-o economie sănătoasă și de ce câștigul economic este perceput de cele mai multe ori în societatea românească ca un lucru negativ? Cred că putem fi de acord că profitul băncilor a devenit principalul element pentru care industria bancară ”este pusă la colț” și ”trasă la răspundere” în mentalul colectiv. Ba chiar s-a ajuns la nivelul la care profitul băncilor este ”pedepsit” prin supraimpozitare. Cum comentați această situație și cât de periculoasă poate deveni această abordare pentru economie?
Bogdan Căpraru: Într-adevăr, din păcate în țara noastră există mentalitatea în anumite zone ale societății precum că obținerea de profit prin activități economice e un lucru negativ, mai puțin etic, etc. Acest aspect vine și datorită unei educații economice, antreprenoriale și financiare precare. Băncile au fost ținta într-o anumită perioadă și ca urmare a alimentării acestei mentalități de anumiți poli ai societății, inclusiv din zona politicului, cu scopuri populiste. Având în vedere domeniul de activitate al băncilor care „lucrează” cu bani, s-a speculat ideea că obținerea de profituri e realizată „fără muncă” încorporată, fără eforturi.
Activitatea bancară presupune muncă înalt calificată și investiții în sedii și infrastructură, alături de capital. Soluția pentru a ajunge la o abordare și la o viziune mai puțin refractară din partea publicului larg când vine vorba despre bani și bănci este implicarea cât mai largă a tuturor stakeholderilor în ridicarea gradului de educație economică, antreprenorială și financiară (inclusiv fiscală), pe toate palierele de vârstă și segmente ale societății. Acest lucru nu trebuie făcut doar prin transfer de cunoștințe, ci și prin implicarea acestora direct în procese, prin experimentare. În acest mod se vor schimba și atitudinile, nu doar se va ridica nivelul de cunoștințe necesar pentru a lucra cu banii, a face tranzacții financiare, a apela la produsele și serviciile unei bănci.
Datele oficiale arată că nu putem vorbi despre supraprofit în cazul băncilor din România
Conform Raportului Băncii Naționale a României asupra stabilității financiare decembrie 2024, rentabilitatea economică la nivelul sistemului bancar se menține semnificativ inferioară celei consemnate de companiile nefinanciare din România pe parcursul ultimului deceniu (1,87% în septembrie 2024, față de 9,4% în 2023 – companii nefinanciare). Evoluțiile rentabilității economice a băncilor din România relevă o corelație strânsă cu valorile observate în alte țări din Europa Centrală și de Est (CEE), indicatorul fiind apropiat de mediana ROA din regiune.
Deci nu putem vorbi de un supraprofit. Tot raportul mai sus menționat arată că, în termeni anualizați, veniturile operaționale au avut o dinamică inferioară (+12% față de decembrie 2023) cheltuielilor operaționale (+17%), în contextul creșterii accentuate a cheltuielilor administrative de +30%, care încorporează și cheltuielile cu noua taxă pe active. Nivelul profiturilor a fost susținut și de eforturile de eficientizare a activității bancare. Raportul cost/venit la nivel de sistem în septembrie 2024 s-a redus la nivelul 49,89%, sub nivelul mediei UE de 53,2% și sub cel al limitei superioare a intervalului stabilit de ABE de 50%.
Notă. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat. Bogdan Căpraru, Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru în cadrul Consiliului Fiscal din România și vicepreședinte al Rețelei Instituțiilor Fiscale Independente din Uniunea Europeană.
