Toți știm că România are nevoie de echilibru bugetar în 2020. Anul viitor, va trebui să fim cumpătați cu banii publici, să nu mărim și mai mult gaura bugetară, iar obiectivul Guvernului va fi un buget construit anul viitor pe o estimare de 3,5% din PIB.
În aceste condiții, economiștii au pus deja pe hârtie prioritățile pentru ca economia să nu se „gripeze” și în viitor.
Economia a fost bulversată încă de la începutul anului 2019 prin OUG 114, dar și alte măsuri guvernamentale. Acum, provocarea este legea pensiilor ce va provoca încă un șoc în buget, deoarece o creștere cu 40% într-un singur an nu poate fi sustenabilă.
Valentin Lazea: „40% este o cifră care în Europa nu există”
Chiar ieri, economistul șef al BNR, Valentin Lazea, explica franc de ce prorogarea legii pensiilor este singura soluție pentru ca deficitul bugetar să nu ”explodeze” în 2020 și 2021.
Și Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal, declara că această lege a pensiilor bagă „țara în șanț”. În opinia sa, bugetul nu poate absorbi acest șoc. „Vorbim de deficite de 6-7% din PIB”, afirma Dăianu.
De ce consideră economiștii că prorogarea legii pensiilor este soluția pentru reechilibrarea bugetului? Atunci când legea a fost adoptată, guvernul PSD nu a prezentat sursa banilor pentru un astfel de proiect cu un impact bugetar uriaș. Mai precis, banii nu erau cuprinși în legea asigurărilor sociale. Deci, și în prezent, legea pensiilor se bazează pe bani pe care statul nu îi are.
Anul 2020 va fi an electoral și cu siguranta Parlamentul nu va modifica legea pensiilor. Vom avea o creștere a deficitului bugetar, o creștere a datoriei publice care va avea consecințe pe termen lung.
Și totuși? Vor prima problemele României sau interesele de partid?
Mai grav este impactul pe care aceaste „capcane” lăsate de PSD vor afecta perceptia României pe plan extern. Mai precis, un deficit mai mare aduce cu sine și împrumuturi mai mari pentru a face față cheltuielilor. Piețele ne vor penaliza pentru deficitele mari și evident că vom plăti dobânzi mai mari.
Și atunci, ce avem de făcut? Ce soluții propun analiștii și guvernanții
Pentru anul viitor, economia are nevoie de reforme cu adevarat reale, este și opinia analistului Iancu Guda, președintele Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România.
Economistul recunoaște că măsurile propuse de el nu sunt printre cele mai populare, dar cu siguranță sunt foarte necesare pentru mediul de afaceri și binele Romaniei pe termen lung.
Iancu Guda: 10 măsuri esențiale pentru 2020
- Reluarea investitiilor publice si cresterea transparentei acestora: Autostrazi, Spitale si Scoli moderne (infrastructura in sport si educatie financiara)
- Reducerea PNDL (colcaie gandacii din contracte oferite prietenilor politici)
- Cresterea absorbtiei fondurilor europene
- Supraimpozitarea pensiilor speciale si corelarea cu principiul contributivitatii
- Reducerea aparatului public supradimensionat (cel putin 10%)
- Reducerea taxarii muncii (mai ales pe segmentul minim) si cresterea taxarii capitalului
- Predictibilitate in majorarea salariului minim (corelare cu inflatie si productivitate)
- Digitalizarea, debirocratizarea si reformarea ANAF
- Restructurarea companiilor de stat care inregistreaza pierderi si listarea lor graduala catre bursa
- Incurajarea antreprenoriatului, sprijinirea companiilor la export si reinvestirea capitalului in firme!
Ce obiective anuntă Guvernul PNL
Cabinetul Orban a anunțat ieri că dorește să elimine supraacciza la carburanţi, ceea ce ar însemna o economie în jur de 20 de lei. În plus, premierul promite şi scoaterea supraimpozitării salariilor part-time.
În acelasi timp, Guvernul și-a asumat că nu taie pensii si salarii.
Premierul mai are o ţintă: OUG 114. Ludovic Orban vrea să modifice radical Ordonanţa 114, data de fostul guvern.
Ludovic Orban, premier: “E un act normativ criminal, care creează nişte probleme grave în toate domeniile de activitate. Vrem să anulăm toate taxele tâmpite pe sistemul bancar, pe sistemul energetic. Cumpărăm gazul și energia electrică la preț aproape dublu față de prețul la care e cumpărată energia în Germania. Cum să fim competitivi, mai ales în industrie.″
„Ordonanţa Lăcomiei”, așa cum a fost denumită inițial, a apărut pe neaşteptate în decembrie 2018.
Actul normativ a introdus taxe pentru bănci şi le-a majorat pe cele din energie şi telecom. Din cauza acestei măsuri, preţurile la serviciile de internet, cablu şi telefonie au crescut. Mai mult, gazele româneşti s-au scumpit atât de mult, încât a devenit mai avantajos pentru firme să cumpere de la ruşi, aşa că importurile s-au triplat, provocând scumpiri în lanţ.
Potrivit guvernului, domeniul contructiilor atins și el de OUG 114 va rămâne nemodificat. Asta înseamnă că salariul minim pentru lucrători va continua să fie cel puţin 3.000 de lei brut. Iar muncitorii care au salarii mai mari de atât sunt scutiţi de impozitul pe venit şi de contribuţiile la sănătate, în vreme ce rămân asiguraţi în sistemul public.
La instalare, Guvernul PNL anunța primele 11 obiective prin care vor să “reechilibreze” economia:
- Audit ministere și deconcentrate, rectificare bugetară, execuție bugetară 2019, buget 2020;
- Eliminarea taxei pe stâlp;
- Eliminarea supra-impozitării instituită prin OUG 114 pe bănci, companii din energie, telecom;
- Corectarea impozitării pentru munca part-time;
- Listarea pe bursă a CEC, Hidroelectrica, Aeroporturi București;
- Desființarea Fondului Suveran de Investiții și concentrarea pe fonduri europene;
- Eliminarea supra-accizei pe carburanți;
- Eliminare split-TVA;
- Anulare naționalizare Pilon 2 pensii;
- Anulare capitalizare societăți administrare Pilon 2 și eliminare / reducere comisioane administrare pensii Pilonul 2;
- Liberalizarea pieței de energie, relansarea bursei de energie pe BRM, cocomitent cu definirea consumatorului vulnerabil.
Citește și
