Încrederea în economie a fost afectată de riscurile asociate alegerilor prezidențiale din România, iar asta se simte inclusiv în rândul economiștilor CFA care anticipează un deficit bugetar în creștere pana la 7,9% și o rata anticipată a inflației mai mare față de valoarea înregistrată în luna martie.
Astfel, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut puternic în luna aprilie cu 10,6 puncte până la valoarea de 33,3 puncte, cea mai mică valoare de la declansarea pandemiei de coronavirus.
Incertitudinea electorală a pus presiune pe economie
Adrian Codirlașu, Președinte al Asociației CFA România, notează că„riscul unui rezultat al alegerilor prezidențiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a generat o scădere puternică a componentei de anticipații„.
Indicatorul de încredere la cea mai mică valoare de după pandemie
Această situație s-a datorat exclusiv scăderii puternice a componentei de anticipații a indicatorului, cu 16,9 puncte, în timp ce componenta de condiții curente a crescut cu 2,1 puncte, arată datele CFA.
Economiștii CFA arată că rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie și a atins nivelul de 4,78%.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0494 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1112 lei pentru un euro.
Adrian Codirlașu: Deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creșterea economică anticipată scade sub 1%
Ce arată analiza economiștilor CFA? Criza sanitară a fost depășită, dar alegerile prezidențiale din 2025 au devenit noul factor de instabilitate care a erodat încrederea în economie.
“Deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creșterea economică anticipată a scăzut sub 1%.”, declară Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România.
Previziunile analiștilor în ceea ce privește cei mai importanți indicatori macroeconomici:
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 43% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere. De asemenea 78% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 14% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut comparativ cu exercitiul anterior la valoarea medie a anticipațiilor de 7,9% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, din nou, în scădere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 0,7%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.
O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”).
România se va menţine în categoria de rating recomandată investițiilor, anticipează majoritatea analiştilor CFA
Astfel, conform rezultatelor, 64% dintre participanți anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor, în timp ce 36% (in crestere comparativ cu exercitiul anterior) anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”).
Spre comparație, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat, se mai arată în comunicatul CFA.
