Organizaţia analiştilor financiari CFA România dezaprobă decizia Guvernului României de a diminua contribuția obligatorie la fondurile de pensii administrate privat Pilon II de la 5,1%, cât este în prezent, la 3,75% incepand cu anul 2018.
Diminuarea contribuției în valoare relativă conduce la scăderea semnificativă a veniturilor viitorilor pensionari ai României.
Prin această decizie a Guvernului României viitorii pensionari sunt expuși din ce în ce mai mult la voința politică privind modul de calcul şi valoarea punctului de pensie în viitor și au un cuvânt din ce în ce mai mic de spus în ceea ce privește bunăstarea lor pe termen lung, un fenomen îngrijorător.
România s-a angajat, prin Programul de Convergenţă pentru perioada 2015 – 2018 trimis Comisiei Europene de Ministerul Finanţelor Publice, să asigure o contribuție de minim 6% din venitul brut al salariaților către fondurile de pensii private, tocmai pentru a asigura reforma sustenabilă a sistemului de pensii care în prezent se confruntă cu un deficit uriaş.
Pensiile actuale sunt plătite în proporţie de două treimi din contribuţiile actualilor salariaţi, iar o treime din împrumuturi guvernamentale. De aceea vor exista presiuni din ce în ce mai mari pe bugetul asigurărilor sociale de stat, iar pensia privată va fi o sursă vitală pentru a asigura un trai decent milioanelor de pensionari.
Viitorii pensionari din România vor avea de pierdut nu doar din sumele care nu vor fi virate în conturile lor, aproximativ 300 milioane euro (calculat la valoarea contribuțiilor din 2016), ci și din lipsa randamentelor pentru respectiva contribuție.
Contrar celor vehiculate în spațiul public, pensia publică nu oferă un randament celor care virează contribuțiile obligatorii, întrucât aceste contribuții nu sunt investite în conturile individuale ale acestora, ci sunt utilizate pentru achitarea obligațiilor curente.
În schimb, fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II au avut rezultate foarte bune de la lansare şi până în prezent (2008 – 2017), randamentul mediu anualizat fiind de aproximativ 10%, printre cele mai mari din regiune*.
Diferenţa dintre Pilonul I si Pilonul II de pensie este diferenţa dintre a trăi pe credit şi a economisi si investi pe termen lung pentru a crea venituri suplimentare.
Conform studiilor efectuate de Comisia Europeană, toate țările Uniunii Europene se vor confrunta, sau se confruntă deja, cu îmbătrânirea populației. Dacă în prezent, populația în vârstă de peste 65 de ani reprezintă în jur de 20% din totalul populației (media europeană), până în 2080 procentul va ajunge la aproape 30%. Gradul de dependență al populației în vârstă de populația tânără (raportul pensionari / salariați) va crește de la 50% la 80% până în 2080. Conform Institutului Național de Statistică, jumătatea din populația României va avea peste 65 de ani în anul 2050.
În aceste condiții, fără o politică de pensii coerentă și viabilă, cu viziune pe termen lung, întreaga populație va fi expusă la riscul scăderii semnificative a veniturilor după pensionare. Acest lucru va afecta și starea de sănătate pe termen lung a populației, întrucât o mare parte din veniturile din pensii sunt alocate pentru cheltuieli medicale. Conform studiilor europene, în prezent, în medie, rata de înlocuire a venitului este în jur de 50%. Cu alte cuvinte, o persoană care acum câştigă salariul mediu pe economie, va avea venituri din pensie de aproximativ 1.000 lei pe lună. În lipsa unei alternative de economisire privată, această rată de înlocuire nu poate decât să scadă.
Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au sisteme robuste de pensii private, cu contribuții de cel puțin 5% din salarii. Astfel, cu beneficiul de a reduce marginal deficitul bugetului asigurărilor sociale, în prezent de peste 3% din Produsul Intern Brut, este afectat dreptul a milioane de români de a beneficia în viitor de o completare a venitului din pensia publică și de a trăi decent în perioada de pensie.
Organizaţia CFA România doreşte de asemenea să precizeze că activele fondurilor de pensii Pilon II sunt aproape 90% investite în România, în titluri de stat si piaţa de capital, deci, fondurile private sunt un major investitor strategic, cel mai mare de pe piaţa de capital.
