Pe fondul incertitudinilor din mediul economic, tot mai pronunțate pentru sectorul IMM-urilor, companiile mici și mijlocii trebuie să facă față dificultăților tot mai mari, potrivit Coface. Deși 2017 începe cu un minim istoric al insolvențelor, România înregistrează un maxim de impact financiar în mediul de business și un nivel foarte scăzut al antreprenoriatului
Pe fondul incertitudinilor din mediul economic, Coface lansează pe piață EasyLiner Plus, noua asigurare special adaptată nevoilor IMM-urilor
Din analiza Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI), în primul trimestru al anului curent s-au deschis 1.753 de proceduri noi de insolvență, în scădere cu aproximativ 22% față de aceeasi perioada a anului anterior, când s-au deschis 2.237 insolvențe. În ciuda acestui fapt, pierderile financiare cauzate mediului de afaceri (estimate prin nivelul datoriilor înregistrate de către firmele insolvente care depășesc valoarea cumulată a activelor fixe) au ajuns la un maxim istoric.
Această dinamică este determinată de intrarea în insolvență a unor companii foarte mari, care se regăsesc cu precadere în sectoare precum fabricarea și furnizarea energiei electrice și construcții (unde dimensiunea financiară primează) sau fabricarea produselor textile (unde dimensiunea socială contează cel mai mult).
Cele mai afectate sectoare de insolvențe:
• Fabricarea produselor textile: este sectorul care înregistrează cel mai ridicat număr al insolvențelor, raportat lafirmele active pentru al treilea an consecutiv. Aproximativ 16% dintre companiile care activeazăîn acest sector intrăîn insolvențăîn fiecare an și aproximativ 90% dintre acestea intrăîn faliment în maxim doi ani. Deși acest sector generează doar 4,5% din totalul companiilor insolvente la nivel național, aproximativ 13% din locurile de muncă pierdute din cauza acestui fenoment provin din acest sector.
• Producția și furnizarea de energie electricăși termică, apăși gaze: anul în curs a debutat nefericit pentru companiile din energie, luate prin surprindere de majorarea prețului energiei electrice, care a explodat într-un timp foarte scurt la piața la vedere, provocând pierderi majore multor traderi de energie. Cele mai mari cinci insolvențe din acest sector au înregistrat datorii totale de aproape 900 MIL RON, in timp ce nivelul activelor imobilizate era doar de 150 MIL RON și capitaluri proprii de doar 100 MIL RON.
• Construcții:productivitatea scăzută, coroborată cu problemele financiare întâmpinate de către companiile active în sectorul construcțiilor, determină ca acest sector săînregistreze cea mai ridicată rată a creditelor neperformante în portofoliul creditelor bancare (în baza calculelor publicate de către BNR în luna septembrie 2016). Conform calculelor proprii Coface, aproximativ 11% dintre firmele românești activeazăîn acest sector, iar 80% dintre acestea raportează venituri sub 100 K EUR / anul 2015.
„Primul trimestru al anului curent debutează cu un paradox al extremelor: minimul insolvențelor din ultimii zece ani, cuplat cu un maxim al impactului financiar în aceeași perioadă analizată. Paradoxul este determinat de provocări structurale în câteva sectoare cheie ale mediului de afaceri românesc. Sectorul fabricării produselor textile este afectat de creșterea salariului minim pe economie, dinamică ce nu este corelată cu evoluția productivității. Acest fenomen afectează negativ întreg mediul de afaceri, în condițiile în care ponderea salariului minim relativ la cel mediu a crescut de la 27% în 2008, la aproape 50% în 2017”, precizează Iancu Guda, Services Director, Coface România.
Sectorul construcțiilor, minim istoric al autorizațiilor de clădiri rezidențiale
Iancu Guda adaugă: “Sectorul construcțiilor înregistrează un minim istoric al autorizațiilor de clădiri rezidențiale, din cauza dezinvestițiilor companiilor private și pe fondul profiturilor foarte mici și a lipsei încrederii în viitor.
Incertitudinea este amplificată de nivelul minim din ultimii zece ani al cheltuielilor de investiții publice din bugetul de stat, acestea scăzând la doar 2,5% din PIB în 2016, comparativ cu 4,5% în 2008. De asemenea, sectorul fabricării și furnizării de energieia debutat în anul curent cu o volatilitate nemaîntâlnită a prețului energiei, acesta depășind record după record pe bursa OPCOM și cauzând intrarea în incapacitate de plată a mai multor traderi. În acest context, și pe fondul incertitudinilor privind schimbările fiscale viitoare, antreprenoriatul românesc evaluat prin numărul de companii nou înmatriculate în primul trimestru al anului curent este la nivelul minim al ultimilor zece ani.
Mai grav este că suntem deja destul de jos, România înregistrând cel mai scăzut număr al companiilor la 1.000 de locuitori prin comparatie cu țările din Europa Centralăși de Sud-Est, respectiv la jumătate față de media regională. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de investiții susținute de un cadru fiscal și juridic stabil, predictibil și sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de măsuri urgente care să încurajeze antreprenoriatul românesc, prin debirocratizare, creșterea transparenței, reducerea corupției și îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-urile românești”.
