Consiliul Concurenţei a declanşat o analiză a nivelului ROBOR din ultima perioadă, având în vedere fluctuaţia indicatorului după apariţia, la finele anului trecut, a Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, a declarat pentru Agerpres, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
„Avem o analiză pe zona de ROBOR. Ne uităm la ROBOR, nu şi la curs, pentru că au fost dezbateri în spaţiul public şi suntem foarte interesaţi să vedem efectele Ordonanţei 114 (OUG 114/2018)”, a spus Chiriţoiu.
Întrebat dacă urmează să fie declanşată o investigaţie aprofundată pe această temă, el a răspuns: „Ca politică a instituţiei, nu vă spunem niciodată ce urmează să declanşăm”.
În legătură cu afirmaţiile senatorului ALDE Daniel Zamfir, potrivit căruia Consiliul Concurenţei nu a sancţionat, în 2008, mai multe bănci suspectate că s-ar fi înţeles pentru a manipula nivelul ROBOR, Chiriţoiu a afirmat că investigaţia de la acel moment nu a identificat dovezi în acest sens.
„Recunosc că este o surpriză pentru mine să fac acum, în 2019, o declaraţie despre evenimente din 2008, dar avem de-a face cu o ciocnire între mari actori, între titani, şi atunci mai apar şi ricoşeuri, pagube colaterale, se mai rătăceşte câte un glonţ şi ajungem noi să vorbim de aceste subiecte de acum 11 ani. Procedural, lucrurile au fost în regulă. Investigaţia a fost finalizată, decizia s-a luat conform procedurilor legale, iar ordinul de închidere a investigaţiei există şi se află de ani de zile postat pe site-ul instituţiei. Mă surprinde că se pot lansa atât de uşor acuzaţii fără să faci o minimă verificare, fără să contactezi instituţia sau să verifici site-ul. Ar fi fost foarte simplu ca aceste afirmaţii false să nu fie făcute publice”, a susţinut Chiriţoiu.
În plus, potrivit acestuia, la acel moment, Comisia Europeană, care investiga astfel de practici la nivel comunitar, a aplicat amenzi în Marea Britanie şi ar fi făcut acest lucru şi pentru băncile din România, dacă ar fi existat dovezi că acestea au încălcat legea.
„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în 2008, atunci a fost apogeul crizei, s-a prăbuşit o mare bancă americană, a fost panică în toată lumea şi la noi a crescut foarte mult ROBOR-ul. S-a pus problema de ce. Din cauza acestei crize financiare globale sau din cauza unui comportament de înţelegere între bănci într-un anumit moment, într-o lună? Asta ne-a cerut BNR, se pare, la vremea respectivă să analizăm. Spun ‘se pare’, pentru că cel care a declanşat investigaţia, predecesorul meu, nu mai este în viaţă. Raportul nostru nu a găsit dovezi că ar fi existat o înţelegere în acel moment”, a relatat preşedintele Concurenţei.
Din raţiuni procedurale, acest raport a fost discutat şi cu Comisia Europeană, a adăugat el.
„Comisia a identificat un cartel în Anglia şi a sancţionat băncile de la Londra pentru ceva similar, trucarea indicelui de piaţă monetară de la Londra, pe baza unui autodenunţ, o cerere de clemenţă, făcut de Royal Bank of Scotland. Această bancă a fost investigată şi de noi, era parte dintre cele zece bănci care făceau asamblarea ROBOR-ului la momentul 2008. Comisia Europeană a avut la dispoziţie investigaţia noastră, a avut la dispoziţie autodenunţul Royal Bank of Scotland şi a decis că sancţionează numai la Londra. Dacă ar fi existat dovezi că există comportamente similare la Bucureşti, atunci Comisia Europeană ar fi preluat cazul nostru şi ar fi aplicat o sancţiune care ar fi acoperit şi România. Dar nu am găsit noi şi nu au găsit nici dânşii genul acesta de dovezi şi atunci amenda lor a fost pentru Londra”, a explicat Chiriţoiu.
Totodată, Chiriţoiu a amintit şi de o directivă europeană care ar fi trebuit transpusă în legislaţia românească încă de acum trei ani şi care ar fi permis reducerea comisioanelor bancare.
„De trei ani avem o directivă care facilitează intrarea pe piaţă a unor noi actori, companii bazate pe tehnologie, care vor face concurenţă băncilor. În felul acesta, se vor reduce comisioanele plătite de consumatorii români. Ar fi trebuit transpusă cel mai târziu acum un an şi puteam să o facem de acum trei ani. Cu toate acestea, nu o avem transpusă nici acum. Eu mai degrabă m-aş concentra pe acest instrument care e clar, e probat, e la îndemână, în loc să-mi consum energia pe alte lucruri”, a recomandat şeful Consiliului Concurenţei.
„Dacă subiectul este cum se stabileşte ROBOR, vom colabora cu comisia parlamentară, vom pune la dispoziţie, cât de repede se poate, date din raportul nostru – acest raport este o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în câteva zile din octombrie 2008”, a mai spus el.
În contextul nivelului ridicat al ROBOR, duminică seară, la Antena 3, consilierul premierului, Darius Vâlcov, a acuzat Consiliul Concurenţei de faptul că tărăgănează investigaţiile.
„Acest nivel al ROBOR, când există lichiditate, trebuie să coboare. (…) Soluţia există şi a fost introdusă în ultima OUG. Le-a scăpat marilor artişti. Există o obligaţie acolo. Faimosul Consiliu al Concurenţei să nu mai tărăgăneze! OUG spune aşa: în trei luni trebuie să dai primele indicii şi în şase rezultatul final. Şi ministrul Finanţelor este pregătit să ceară intervenţia Consiliului Concurenţei, să vedem dacă există vreo înţelegere. Domnul Zamfir a fost aici şi a arătat cum în 2008 au dat pe faţă această tendinţă. Acum vor fi obligaţi să prezinte în şase luni raportul final’, a spus Vâlcov, potrivit Antena3.ro.
Întrebat dacă autoritatea de concurenţă poate interveni pentru a stabili cursul de schimb sau nivelul ROBOR, Chiriţoiu a răspuns: „România este o economie de piaţă, cursul şi ROBOR sunt stabilite de piaţă, iar piaţa are un reglementator care este BNR”.
„Cu siguranţă, Consiliul Concurenţei nu stabileşte nici dobânda bancară, nici cursul de schimb”, a adăugat el.
De asemenea, referitor la termenul de şase luni în care Consiliul ar trebui să finalizeze investigaţiile, conform actului normativ la care s-a referit Vâlcov, Chiriţoiu a precizat că unele anchete pot fi terminate în câteva luni, însă, în cazul investigaţiilor – care se pot finaliza cu amenzi – este nevoie de mai mult timp pentru a strânge probe concrete.
De regulă, la nivelul Comisiei Europene, o investigaţie durează 2 – 3 ani, a mai afirmat acesta.
„Duratele sunt mari, dar aşa este în toată Europa, pentru că aceasta este natura investigaţiilor. Ele sunt similare cu cele ale Parchetului, întrucât spui că X este vinovat şi trebuie să plătească o amendă, şi alta este să faci o analiză rapidă să spui că ceva nu merge bine şi hai să schimbăm regulile ca în viitor să meargă bine. Reglementatorii, cum sunt BNR sau ANCOM, pot spune că schimbă o regulă în piaţă ca lucrurile să meargă bine. Noi nu putem face asta, dar noi în primul rând trebuie să spunem dacă X sau Y a încălcat legea şi ajungem la procese. Ne vom strădui tot timpul să reducem duratele investigaţiilor, dar şi clasa politică trebuie să accepte că ai la dispoziţie instrumente diferite. Nu poţi să ceri fiecărui instrument să producă efecte la fel de rapide”, a mai spus Chiriţoiu.
