Presedintele Director General al BRD Philippe Lhotte s-a aratat astazi deranjat de ultimul comunicat de presa remis de Consiliul Patronatelor Bancare din Romania despre conversia creditelor in valuta, spunand ca banca franceza nu si-a dat acordul pentru acesta. „Noi nu am fost de acord cu acel comunicat de presa si tocmai de aceea nu stiu daca BRD va mai ramane in acest patronat sau nu”, a precizat Philippe Lhotte in cadrul conferintei de presa prilejuita de comunicarea datelor financiare din 2014 obtinut de BRD.
Totodata, seful BRD, a mai mentionat ca nu este acum momentul unei discutii pe aceasta tema.
La finalul lunii ianuarie, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania anunta ca „orice initiativa privind conversia creditelor in valuta trebuie sa tina cont de principiile stipulate de Directiva europeana nr. 17 din 2014”.
Iata comunicatul remis de Patronatul Bancilor:
„Asa cum a anuntat inca din luna septembrie 2014, desi Directiva europeana nr. 17 are ca termen de aplicabilitate luna martie 2016, CPBR considera ca elaborarea unei legislatii nationale care sa se armonizeze cu principiile Directivei este posibila chiar din acest an, asa incat orice operatiune de conversie ulterioara acesteia sa se bucure de garantia respectarii principiilor Directivei.
Referitor la diferitele propuneri legislative sau ale societatii civile care vizeaza impunereaunui curs de schimb altul decat cel al pietei pentru conversia creditelor acordate in franci elvetieni, consideram ca aceasta problema nu poate fi tratata decat punctual, intre bancile care au acordat astfel de credite si clientii acestora, pentru gasirea de solutii viabile.
Astfel, bancile membre ale CPBR care au acordat in trecut credite in aceasta moneda mentioneaza ca au demarat deja actiuni consistente pentru a reduce povara cresterii sumelor de plata ca urmare a aprecierii francului elvetian atat fata de leu cat si fata de celelalte valute, determinata de decizia bancii centrale a Elvetiei. Astfel de masuri bilaterale, ce vor fi avute in vedere si in continuare, sunt deja cunoscute din anunturile publice facute de aceste banci in zilele imediat urmatoare aprecierii monedei elvetiene.
Relativ la conversia creditelor in valuta in general, facand exceptie de la cazul particular al celor in franci elvetieni, fiecare banca membra a CPBR stabileste propriile prioritati si practici de conversie privind stocul existent al creditelor, chiar in absenta legislatiei care doreste sa reglementeze in mod specific aceasta posibilitate, insa tinand cont de normele Bancii Nationale a Romaniei si de spiritul si principiile directivelor europene.
In acest sens, se cuvine sa reamintim faptul ca mai multe banci membre ale CPBR au asigurat deja pe parcursul ultimilor ani conversia de credite. Aceasta s‐a intamplat in masura in care acest lucru a fost solicitat expres de catre clienti si cand situatia financiara a titularului de credit si a familiei sale au indicat ca operatiunea de conversie permitea continuarea cu succes a relatiei de creditare.
Bancile au tot interesul de a putea pastra clientii creditati si de aceea suntem optimisti in formularea celor mai eficiente oferte posibile, care sa mentina un echilibru intre posibilitatea clientilor de a‐si plati imprumuturile si a bancilor de a‐si limita pierderile cu care se confrunta deja si a putea continua sa contribuie la cresterea economica.
Pentru a veni in sprijinul afirmatiei de mai sus, reamintim ca pe parcursul anului 2011, in contextul reducerii cu 25% a salariilor in cazul a milioane de salariati bugetari, bancile au inteles sa vina in intimpinarea situatiilor clientilor al caror venit a fost afectat semnificativ de aceasta masura, prin masuri specifice, bilaterale, chiar in absenta unei legislatii care sa le oblige sa faca acest lucru. Suntem convinsi ca acest lucru se va repeta si indemnam pe aceasta cale clientii cu probleme reale sa se adreseze bancilor unde au contractat imprumuturile pentru a gasi solutii fezabile.
In acelasi timp, atragem atentia ca impunerea pe cale legislativa a unor solutii care nu respecta principiile economiei de piata sau se indeparteaza de principiile europene in domeniu pot genera, pe langa lipsa de predictibilitate in domeniile activitatii economice si investitionale, a unor situatii inechitabile in randul clientilor. Spre exemplu, persoane care au contractat credite de sute de mii sau milioane de franci elvetieni sau alte valute pentru investitii in afaceri imobiliare, ar beneficia de aceleasi conditii ca cei care in mod obiectiv nu‐si mai pot achita ratele lunare pentru singura proprietate familiala cumparata.
Bancile membre ale CPBR recomanda clientilor prudenta in luarea unor decizii in momente de volatilitate a pietelor valutare, cu impact in derularea ulterioara a unor credite pe termen lung. In acelasi timp, CPBR face apel la responsabilitate din partea reprezentantilor autoritatilor statului, dar si din partea profesionistilor din domeniile economic si juridic, atunci cand se exprima public sau in cadrul consultatiilor acordate clientilor, sa nu incurajeze decizii conjuncturale care ar putea avea un impact negativ pe termen lung.
In ceea ce priveste prevederile OUG 46/2014, care urmaresc acordarea unor facilitati fiscale suplimentare clientilor care beneficiaza de un tratament de restructurare a creditului, bancile membre ale CPBR au achiesat deja la completarea acestora in consultarile recente cu Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei si au fost de acord cu implementarea de astfel de masuri cu caracter de protectie sociala In final, referitor la proiectul de lege al insolventei persoanelor fizice, bancile membre ale CPBR au apreciat ca adoptarea unei asemenea forme de legislatie este binevenita, insa doar in masura in care va fi bine definita si reglementata poate reprezenta un instrument de solutionare si doar pentru unele cazuri extreme.
O astfel de lege ar fi deci benefica doar in masura in care nu va incuraja abuzurile in aplicare si lipsa de disciplina la rambursare in randul persoanelor fizice, ci dimpotriva, va determina aceste persoane sa isi gestioneze cat mai eficient bugetul de care dispun si sa faca o reala prioritizare a cheltuielilor si a nevoilor curente.
Din pacate, ca si concept, pana in prezent consideram ca el nu a fost corect promovat si nici mediatizat deoarece a fost circulat ca o solutie perceputa ca potential salvatoare pentru consumatorii care, mai mult sau mai putin, pe o durata mai lunga sau mai scurta de timp, se confunta cu unele dificultati financiare, insa doresc sa‐si mentina nivelul de trai actual chiar in conditiile scaderii veniturilor dupa perioada de criza” se arata in comunicat.
Membrii CPBR sunt Banca Comerciala Romana – BCR, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Raiffeisen
Bank, UniCredit‐Tiriac Bank, ING Bank Romania si Volksbank Romania.
