Criza sanitară a determinat un moment de cotitură în activitatea bancară din România. Ea a venit deopotrivă cu pericole, dar și cu lucruri bune, cu implicații pozitive. Este cunoscut faptul că România este printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai mică intermediere financiară (pondere credit neguvernamental în PIB). Între timp, criza sanitară a fost dublată și de una energetică la nivel internațional, cu puternice implicații în plan local, iar pe lângă aceste tendințe, din păcate, momentan, România trece și printr-o criză politică. Pe scurt voi sintetiza schimbările ce au avut loc, precum și perspectivele banking-ului din România în condițiile noilor realități.
Pentru început voi prezenta partea plină a paharului, urmând ca ulterior să subliniez principalele amenințări la adresa băncilor și câteva recomandări de preîntâmpinare lor. Putem observa o schimbare a percepției clienților despre bănci, atât a persoanelor fizice, dar și a firmelor. Aceasta are la bază mai multe cauze, care au pus într-o altă lumină băncile din România: amânările la plată a ratelor la credit (atât cea făcută sub auspiciile guvernului, dar și cele din proprie inițiativă ale unor bănci); o deschidere mai mare a băncilor pentru restructurarea creditelor; eforturile angajaților din bănci (mai ales a celor din front office) în sedii sau prin telemuncă, care în ciuda pandemiei, au făcut ca operațiunile bancare să desfășoare în continuare în condiții bune. De asemenea, schimbarea stilului de viață și de a face cumpărături în condițiile de distanțare socială au dus la creșterea gradului de empatie cu băncile. Numerarul este folosit din ce în ce mai puțin în favoarea plăților la distanță sau cu cardul. Tranzacțiile de e-commerce (în creștere) sunt însoțite, de asemenea, tot mai mult de plata cu cardul. În general a crescut gradul de acceptare și utilizare a tehnologiei în viața de zi cu zi.
În acest context pandemia a accelerat procesul de digitalizare a activității bancare. Dacă până la pandemie băncile erau supuse unei presiuni concurențiale din partea fintech-urilor, acum ele împrumută tot mai mult din caracteristicile acestora, modelul lor de business, implementând soluții de mobile banking din ce în ce mai sofisticate și utile în relația cu banca. De asemenea, procesele interne au fost din ce în ce mai mult automatizate, debirocratizate și digitalizate, asigurându-se, totodată, și munca de la distanță, pentru a proteja starea de sănătate a angajaților. Preocupările în direcția digitalizării și perfecționării relației cu clienții rămân în continuare deschise.
Tot în aceeași direcție, putem vedea și o îmbunătățire a relației cu autoritățile statului, pe mai multe planuri, relație care a devenit una de parteneriat. Această îmbunătățire privește în esență schimbarea percepției autorităților statului cu privire la adevăratul rol al băncilor în economiei. Astfel, remarcăm programele IMM Invest, moratoriul privind plata ratelor, precum și faptul că băncile au sprijinit finanțarea nevoilor statului de resurse financiare prin achiziționarea de titluri de stat, fiind principalul finanțator intern.
Sub auspiciile unui management intern mai bun și ale Băncii Naționale a României în calitate de reglementator și supraveghetor, băncile au intrat în această criză sanitară mult mai bine pregătite și întărite. Dacă ne uităm fugitiv pe tabloul indicatorilor de prudențialitate, vedem o solvabilitate de 22,08% în iunie 2021, un grad de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante de 65,67%, în condițiile în care acestea din urmă sunt sub 4%, un raport credite/depozite de 65,71%. Comparativ cu media europeană a acestor indicatori, la unii dintre ei stăm chiar mult mai bine!
Dincolo de aceste evoluții favorabile băncilor din România, principalul factor care va aduce o creștere a intermedierii financiare va fi implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program de care țara noastră va trebui să beneficieze. Acesta va croi politica industrială a României pe termen mediu și lung, va ajuta convergența reală cu Uniunea Europeană, precum și una de viziune în ceea ce privește dezvoltarea economică și, în plan mai larg, socială. Să nu uităm că fondurile europene implică niște reguli stricte de cheltuire a banilor, cu jaloane de îndeplinit și cu sancțiuni în caz de neîndeplinire! Astfel, condiția principală este ca acestea să fie respectate de cei responsabili cu implementarea!
PNRR va avea implicații pozitive nu doar prin volumul foarte mare de resurse pe care România va trebui să îi primească în următorii ani, dar și prin schimbările structurale în economie pe care acesta le va aduce. După cum știm, acest program la nivel de UE se bazează pe 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe. Pornind de la aceste direcții, consider că PNRR-ul ar putea determina un boost și în activitatea bancară. Astfel, vom asista la o creștere a ponderii finanțării companiilor de tip high-tech și knowledge intensive services, a celor care prin activitatea și produsele și serviciilor lor sunt prietenoase cu mediul. Ca urmare, creșterea intermedierii financiare va fi una sustenabilă pe termen lung și cu implicații pozitive, mai departe, în ceea ce privește dezvoltarea economică. Filosofia de business și comportamentul antreprenorilor se vor schimba (inclusiv pe linia disciplinei financiare), gradul de educație financiară și antreprenorială va crește. În timp, unele dintre IMM-uri vor upgrada la statutul de corporații, dând prilej băncilor să se dezvolte tot mai mult și pe acest segment. Corporate banking-ul presupune un volum mai mare de resurse financiare, operațiuni etc și, astfel, un impact pozitiv asupra intermedierii financiare.
Dincolo de toate aceste stări de fapt pozitive, băncile vor întâmpina și o serie de provocări și riscuri! Moratoriile cu privire la plata ratelor, cu toate că există în general un comportament bun de plată al celor care au apelat la ele (s-a văzut acest lucru și în cazul amânărilor la plata taxelor și impozitelor), vor aduce și neperformanța unor credite, din cauza impactului negativ prelungit asupra acestor clienți. În general criza sanitară, cumulată cu cea energetică, a lovit și va lovi puternic o parte din afaceri și veniturile populației.
Lockdown-urile repetate necesare pentru a stopa pandemia au creat (și vor mai crea) sincope în activitatea economică. Revenirile puternice de la finalul anului trecut și de pe parcursul acestui an ar putea fi diminuate dacă pandemia se va extinde și nu se vor lua măsuri sustenabile de combatere a ei. Acest fenomen nu doar că va avea efect asupra performanței creditelor, dar vor diminua și cererea pentru credite noi în astfel de incertitudini. Situația financiară a firmelor se va putea deteriora, în condițiile în care și înainte de pandemie acesta nu era prea strălucită (în jur de 40% din companii aveau capitaluri negative). În același context nu trebuie să uităm de faptul că programele guvernamentale de susținere a economiei în pandemie nu vor ține la infinit, iar după încetarea lor vom avea un nou moment al adevărului. După cum spuneam și mai devreme, dacă nu va avea loc o schimbare a filozofiei antreprenoriale, vom avea mari dificultăți!
Astfel, băncile vor intra într-un mediu economic advers: criză energetică ce va inflama inflația și cursul de schimb, risc de prelungire a pandemiei etc. Inflația în creștere, urmată de măsurile BNR de calmare a ei, va avea ca efect creșterea dobânzilor pe piața interbancară. De altfel, tonul creșterii dobânzilor a fost dat deja de băncile centrale importante. Aceasta tendință se va regăsi și în scumpirea creditelor aflate în sold și a celor noi. Cel mai periculos cocktail ar putea fi stagflația, dacă inflația devine persistentă, iar creșterea economică întârzie să mai continue. Creșterea prețurilor la energie afectează atât creșterea prețurilor, cât și scăderea producției, în general. Măsurile de politică monetară, acompaniate de cele ale autorităților guvernamentale, vor trebui să aibă ca obiectiv reducerea acestui risc.
Starea mai puțin bună a finanțelor publice și cea a deficitelor comerciale ar putea aduce și un alt risc major în caz de nu vor fi luate măsuri de îmbunătățire: retrogradarea rating-ului de țară de către agențiile de rating. Reconfirmările de acum nu sunt o garanție că se vor repeta în caz că România nu va trece printr-un proces real de consolidare fiscal-bugetară. O înrăutățire a rating-ului de țară ar determina o scumpire a resurselor atrase de țara noastră din exterior și, într-un scenariu sever, o posibilă majorare a marjelor folosite în calcularea ratelor de dobândă la credite, indicând o deteriorarea a mediului macroeconomic. Creșterea ratelor de dobândă mușcă deja din valoarea de piața a portofoliilor băncilor în titluri de stat și obligațiuni. Însă, pe lângă faptul că aduc venituri constante băncii cu grad de risc zero, asigură și un grad sporit de lichiditate.
Efectele pandemiei au produs modificări și în ceea ce privește valoarea de piață a colateralelor de natură imobiliară. Dacă imobiliarele rezidențiale, centrele logistice și parțial cele comerciale au avut creșteri în valoare, segmentul birouri și o parte din ceea ce înseamnă industria ospitalieră au fost impactate negativ. În caz că pandemia persistă, tendința se poate menține. Noile măsuri ale BNR de creștere a avansului la creditele ipotecare probabil vor mai tăia din ritmul creșterii prețurilor la imobilele rezidențiale (în special datorită reducerii apetitului celor care cumpărau pentru închiriere). Ea va proteja pe cei care doresc să contracteze un credit imobiliar și sunt vulnerabili la creșterea ratelor de dobândă. Se vor diminua, astfel, și creditele cu această destinație, însă nu într-un mod semnificativ. Măsura vine mai degrabă ca un nou semnal că politica monetară va deveni treptat restrictivă.
Să nu uităm, de asemenea, că în bănci lucrează tot oameni! Starea lor de sănătate și cea psihică este foarte importantă! Băncile au luat multe măsuri în direcția aceasta, dar nu vor putea în mod obiectiv să acopere acest pericol 100%! Resursele umane din bănci sunt, de asemenea, un punct nevralgic în situație de pandemie. De eficiența muncii angajaților în condițiile actuale depinde creșterea intermedierii financiare! Departamentele de resurse umane vor avea mult de lucru în această direcție și vor întâmpina mari dificultăți! Va trebui căutat, de asemenea, optimul între digitalizare și munca angajaților în derularea operațiunilor bancare.
Un factor care acum pare doar îndepărtat este cel cu privire la adaptarea politicilor bancare la schimbările climatice. Sunt bănci de anvergură internațională care renunță în proporție tot mai mare la a finanța industrii bazate pe hidrocarburi. În perioada 2016-2020, 27 din 60 cele mai mari bănci internaționale au intrat în acest proces, Credit Mutuel fiind în top cu o pondere de 100% a reducerii finanțărilor cu acesta destinație, conform Banking on Climate Chaos 2021 report. Acest lucru va avea consecințe de diminuare a intermedierii financiare, dacă economiile nu se vor transforma structural. Pentru România, după cum am spus, un factor facilitator pentru schimbarea structurală a economiei ar putea fi programul PNRR.
Un alt risc posibil să apară în condițiile persistenței pandemiei (nu atât în România) ar fi înclinația către populism a autorităților și a anumitor poli din societate. În România am mai văzut astfel de derapaje la adresa băncilor nu de mult și am putut constata efectele negative pe care le-au avut. Ar fi important să nu mai cădem în asemenea păcate! De altfel, populismul în general e de evitat, nu neapărat în raport cu băncile! Vedem și acum prezența sa cu privire la unele aspecte ale pandemiei! În astfel de momente luciditatea și responsabilitatea ar trebui să troneze!
Digitalizare și stilul de a face banking la distanța vine și cu riscurile unor atacuri cibernetice, tentative de fraudă și estorcare. Multiplicarea și persistența lor poate aduce implicații negative în ceea ce privește activitatea bancară, încrederea în stilul de banking bazat pe tehnologie. Băncile trebuie să ducă eforturi de înlăturare a acestor fenomene, de creștere a gradului de securitate și informare a clienților. De asemenea, autoritățile abilitate trebuie să fie în permanență vigilente!
După cum vedem, avem un mixt de factori favorabili și nefavorabili cu impact asupra creșterii intermedierii financiare din România, factori care depind și de o serie de condiționări. Cert este că se vor produce transformări de anvergură în ceea ce privește activitatea bancară, inclusiv în țara noastră. Acestea vor fi atât de natură structurală, cât și de paradigmă. Pe cale de consecință, aceste fenomene vor aduce și schimbări vizând intermedierea financiară prin bănci din țara noastră, atât de ordin cantitativ, cât și calitativ.
