Creşterea preţurilor are efecte negative directe asupra sănătăţii românilor, care renunţă la obiceiuri sănătoase sau aspecte care ţin de grija personală şi chiar amână vizita la medic.
Acestea sunt doar câteva dintre concluziile studiului „Impactul contextului macro-economic asupra atitudinii românilor privind sănătatea şi un stil de viaţă sănătos”, lansat în cadrul campaniei naţionale de informare „Luna Asigurărilor de Sănătate”. Studiul, desfăşurat prin intermediul unui chestionar online, în perioada 27 februarie – 3 martie 2023, la care au participat 2.038 de respondenţi, a evaluat mai multe instanţe care formează un stil de viaţă sănătos.
În deschiderea chestionarului, respondenţii au fost întrebaţi dacă (şi în ce măsură) consideră că simt efectul modificării preţurilor. Impactul creşterii preţurilor este resimţit într-un procent covârşitor – 77% dintre respondenţi au declarat că au simţit sau resimt impactul creşterii preţurilor în unul sau mai multe aspecte ale vieţii într-o mare măsură, în timp ce 20%, într-o oarecare măsură.
Inflaţia şi activitatea fizică: 1 român din 3 a renunţat la sport
Participanţii la sondaj se declară moderat activi: dacă 37% dintre respondenţi au afirmat că nu fac deloc mişcare în momentul de faţă, iar 18% fac mişcare destul de rar, mai rar de o dată pe săptămână, în schimb, de cealaltă parte, 24% declară că au un job moderat activ sau merg la sală/ fac mişcare regulat, de 2-3 ori pe săptămână, 21% sunt foarte activi, fie pentru că au un job care le impune multă activitate fizică, fie că fac sport de cel puţin 4-5 ori pe săptămână.
Întrebaţi dacă au renunţat la abonamente fitness sau activităţi sportive contra-cost în ultimele 3 luni, ca urmare a creşterii preţurilor sau a situaţiei financiare personale devenită mai dificilă din cauza inflaţiei, 19% au afirmat că au renunţat la toate activităţile sportive contra-cost şi abonamentele fizice, iar 10% – la cel puţin un abonament fitness/ o activitate sportivă, păstrând altele. 4% au declarat că intenţionează să facă acest lucru în următoarele 3 luni, în timp ce 8% au negat această intenţie. Pentru 58% dintre români, întrebarea nu s-a aplicat, deoarece nu deţineau abonament fitness/ nu realizau activităţi sportive contra-cost la momentul efectuării studiului.
Inflaţia şi alimentaţia: 4 din 10 români au început să cumpere alimente mai ieftine
58% dintre românii care au participat la studiu estimează că au o alimentaţie sănătoasă într-o oarecare măsură, 21% – într-o mică măsură, iar 11% – într-o mare măsură. 5% nu pot estima, iar alţi 5% o consideră drept „complet nesănătoasă”.
Întrebaţi dacă au adus modificări asupra alimentaţiei lor în ultimele trei luni, ca urmare a creşterii preţurilor sau a situaţiei financiare personale devenită mai dificilă din cauza inflaţiei, 44% dintre respondenţi au declarat că au renunţat la alimente de calitate, mai scumpe, şi s-au orientat către alimente mai ieftine. 21% au declarat că nu, dar intenţionează să facă schimbări în următoarele trei luni, în timp ce 27% au declarat că nu şi nici nu intenţionează în următoarele 3 luni.
Inflaţia şi starea de bine: românii au renunţat mai mult la cumpărarea de cărţi, gadget-uri, haine sau bijuterii şi mai puţin la abonamentele la servicii de streaming
Peste jumătate dintre participanţii la sondaj au între 2 şi 4 ore pe zi timp liber pe care îl pot dedica relaxării personale. Aproape 2 din 10 români (16%), însă, au mai puţin de 1 oră de timp liber pe zi disponibilă, în timp ce alţi 16% declară că au cel puţin 5 ore pe zi.
Pentru 36% dintre respondenţi, situaţia financiară personală devenită mai dificilă din cauza inflaţiei a avut un impact negativ asupra timpului lor liber, acesta scăzând comparativ cu situaţia raportată cu 3 luni înainte. Pentru 13% dintre respondenţi, timpul liber a crescut în ultimele 3 luni, iar în cazul a 32% dintre participanţi nu a avut loc nicio schimbare.
Pe fondul creşterii preţurilor, însă, românii au renunţat, în ultimele 3 luni, la o serie de activităţi şi servicii din zona petrecerii timpului liber şi a relaxării.
Astfel, studiul indică faptul că românii au renunţat cel mai uşor la cumpărarea de produse care le aduc bucurie (de tipul cărţilor, hainelor, gadget-urilor, bijuteriilor) – 78% dintre participanţii la studiu au renunţat, într-o măsură mai mare sau mai mică la acestea, în urma inflaţiei şi doar 10% au declarat că nu au renunţat şi nici nu intenţionează -, iar cel mai greu, la abonamente sau servicii contra-cost care le aduc bucurie sau îi relaxează, de tipul abonamentelor de streaming, de exemplu – 46% au renunţat într-o măsură mai mare sau mai mică la astfel de servicii, în timp ce 18% au declarat că nu au renunţat şi nici nu vor face acest lucru.
Rezultatele detaliate arată astfel:
- activităţi din afara casei care le aduc bucurie/ îi relaxează, pe care le desfăşurau cu o oarecare regularitate (ex: masa în oraş, excursii, călătorii, mers la teatru, concerte, mers la film etc.) – 45% au renunţat la unele din aceste activităţi, păstrând altele, în timp ce 20% au renunţat la aproape toate aceste activităţi. Doar 13% au declarat că nu renunţă şi nici nu vor face acest lucru în următoarele 3 luni;
- cumpărarea de obiecte sau produse care le aduc bucurie/ îi relaxează (ex: cărţi, haine, produse cosmetice, bijuterii, gadget-uri, jocuri video etc.) – 31% au renunţat într-o foarte mare măsură la acestea în ultimele 3 luni, pe fondul creşterii preţurilor, 29% – într-o oarecare măsură, iar 18% – într-o mică măsură. Doar 10% au declarat că nu renunţă şi nici nu vor face acest lucru în următoarele 3 luni;
- servicii contra-cost la care apelau cu regularitate sau abonamente pentru servicii care le aduc bucurie/ îi relaxează (ex: abonamente pentru servicii de streaming de tipul Netflix, Disney, HBO, abonamente pentru aplicaţii de audiobooks şi podcast-uri, mers la salon etc.) – 16% dintre participanţii la studiu au declarat că au renunţat la aproape toate aceste servicii, în timp ce 30% au renunţat la o parte din ele, păstrând altele. Pe de altă parte, 18% dintre respondenţi au declarat că nu renunţă şi nici nu vor face acest lucru în următoarele 3 luni, în timp ce 13% au declarat că încă nu au renunţat, însă intenţionează să facă acest lucru în următoarele 3 luni.
Aproape 8 români din 10 declară că starea lor mentală a fost afectată negativ de creşterea preţurilor
Întrebaţi dacă starea lor psihică/ mentală este afectată negativ ca urmare a situației economice actuale, doar 2 din 10 români au declarat că nu – în schimb, pentru 78% dintre ei, inflaţia a avut efecte negative: 19% consideră că starea lor mentală a fost afectată negativ într-o mare măsură, 30%, într-o oarecare măsură, iar 24%, într-o mică măsură.
Inflaţia şi serviciile medicale – 6 din 10 români au renunţat la servicii medicale sau au amânat vizita la medic din cauza creşterii preţurilor
Aproape 6 români din 10 au renunţat la servicii medicale/ au amânat sau au evitat vizita la medic în ultimele 3 luni, deşi au avut o problemă medicală, ca urmare a creşterii preţurilor sau a situaţiei financiare personale devenită mai dificilă din cauza inflaţiei, arată rezultatele studiului. Astfel, 22% au făcut de mai multe ori acest lucru, 15% – de câteva ori, iar 22% – o dată sau de două ori.
Românii par să apeleze din ce în ce mai des la clinici private. Astfel, 2 din 3 români au apelat cel puţin o dată la servicii medicale din mediul privat – 10% dintre participanţii la studiu apelează foarte des la aceste servicii, 21%, destul de des, iar 40% – rar.
Dintre respondenţii care au apelat/ apelează la mediul privat pentru servicii medicale, 43% au declarat că au făcut acest lucru exclusiv cu plata făcută din buzunarul propriu, 30% – şi cu plată, dar şi cu trimitere de la medicul de familie, pentru 10% aceste servicii au fost exclusiv decontate prin abonament medical/ asigurare medicală privată, pentru alţi 10% – exclusiv cu trimitere medicală / decontate de stat, iar pentru 7% – cu plată, cu trimitere, dar şi decontate prin abonament/ asigurare privată.
Asigurarile de sănătate sunt văzute majoritar ca un sprijin în perioade economice dificile
15% dintre participanţii la sondaj au declarat că deţin o asigurare voluntară de sănătate, 11% – un abonament medical, iar 4% – ambele tipuri de produse.
În cadrul studiului, respondenţii au fost rugaţi să evalueze următoarea frază privind asigurările de sănătate: „Asigurarea privată de sănătate este un sprijin financiar în această perioadă economică dificilă, marcată de creşterea preţurilor”. 57% dintre respondenţi o consideră adevărată (27% – într-o mare măsură, 30% – într-o oarecare măsură), iar 31%, nici adevărată, nici falsă.
Eşantion
Studiul „Impactul contextului macro-economic asupra atitudinii românilor privind sănătatea şi un stil de viaţă sănătos” s-a desfăşurat online, în perioada 27 ianuarie – 3 martie 2023. Din cei 2.038 de respondenţi, 65% sunt femei şi 34%, bărbaţi. Majoritatea au vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani (28% – între 36 – 45 de ani, 24% – între 26 – 35 de ani), având venituri lunare mici şi medii (43% – între 1500 – 3000 lei, 26% – între 3000 – 500 lei, 21% – sub 1500 lei).
Despre campanie
Campania naţională de informare şi educaţie financiară “Luna Asigurărilor de Sănătate” este organizată de APPA – Asociaţia pentru Promovarea Asigurărilor cu sprijinul UNSAR – Uniunea Naţionala a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România şi UNSICAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România.
