Una din cele mai mari probleme cu care s-au confruntat băncile după apariția legii „dării în plată” este cum trebuie constituite provizioanele pentru creditele ce pot fi date în plată, a spus Gelu Gherghescu, Partener și Leader Financial Services în cadrul Ernst&Young România.
Acesta a participat ieri la seminarul „Implicațiile legii dării în plată după decizia CCR. Colocviu aplicat și explicat”, organizat de Institutul Bancar Român.
În primă instanță, băncile s-au uitat la ce se întâmplă pe alte piețe unde există darea în plată, iar piața luată ca reper a fost SUA, a explicat consultantul fiscal.
„Însă trebuie estimat și numărul de debitori ce pot da în plată. Dacă creditul este 100% din valoarea garanției, atunci este foarte posibil ca clientul să dea în plată. Cu cât loan to value (LTV) e aproape de 100%, riscul de dare în plată e foarte mic”, consideră specialistul.
Ce regim fiscal are darea în plată
Pe de altă parte, dacă se ajunge la darea în plată sau la restructurarea creditelor, ce regim fiscal au aceste operațiuni?
Potrivit Curții Constituționale, una din soluțiile ce pot fi dispuse de judecători este restructurarea creditelor, deoarece în motivarea CCR s-a menționat că instanța poate decide adaptarea contractului de credit sau încetarea acestuia.
„Dacă banca reduce, în restructurare, o parte din soldul existent, avem o iertare de datorie. Întrebarea care se pune este dacă aceasta este deductibilă fiscal sau nu. Dacă aceasta a fost acoperită de provizioane, atunci este deductibilă fiscal, însă dacă nu a fost acoperită de provizioane nu este deductibilă”, a spus Diana Coroabă, Partener în cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al PricewaterhouseCoopers, prezentă de asemenea la seminar.
Pe de altă parte, multe bănci își pun problema cesionării contractelor de credit pasibile de dare în plată. Este această cesiune subiect de TVA? „Trebuie ținut cont că prețul pieței nu va fi prețul activelor, ci va fi undeva sub valoarea acestuia. E un contract care dacă se încheie la un preț sub valoarea creditelor și fără comision, nu e subiect de TVA”, a mai spus Diana Coroabă.
În fine, o altă problemă este cum se stabilește regimul fiscal al imobilului dat în plată, la vânzarea de către bancă, dacă este vorba despre o clădire cu teren.
„Când clădirea și terenul au același număr cadastral, trebuie văzut dacă avem de-a face cu o vânzare de clădire sau de teren. Natura tranzacției mi-o va da imobilul cu valoarea cea mai mare”, a spus Alin Negrescu, directorul direcției „Servicii de asistență fiscală” din cadrul KPMG.
