Ancheta DIICOT vizeaza 0,28% din numarul de sucursale bancare, eventualul prejudiciu echivaleaza cu 0,04% din creditul neguvernametal, iar faptele verificate par „un fenomen exterior sistemului bancar”, sustine Asociatia Romana a Bancilor, punct de vedere exprimat anterior si de guvernatorul BNR. „Referitor la acuzatiile nefondate privind «virusarea sistemului bancar in proportie de 80%», mentionam ca orice raportare la indicatorii sistemului bancar prezinta un impact de 0,28% dupa numarul de sucursale din totalul de 5.688 unitati bancare, la finele lunii iunie 2012, si de 0,043% dupa ponderea creditelor potential afectate din total credit neguvernamental, care se cifra, in luna septembrie 2012, la 51 miliarde de euro (valoarea totala a prejudiciului potential cauzat este estimata la suma de 22 milioane de euro, potrivit DIICOT)”, arata ARB, intr-un comunicat.
ARB apreciaza ca indiciile facute publice pana prezent „conduc mai degraba la predominanta unui fenomen exterior sistemului bancar”, astfel ca formulari precum „caracatita bancara” sunt „fortate si extrem de periculoase”.
Saptamâna trecuta guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca faptele anchetate de DIICOT vizeaza cel mult 0,08% din sistemul bancar, in niciun caz 80% cum s-a vehiculat in media, iar din informatiile disponibile rezulta ca este vorba de un grup infractional din afara sistemului, si nu de o „caracatita a bancherilor”. „Cum sa fie vorba de 80%? Probabil 0,08%. Numai primele trei banci au peste 2.000 de unitati bancare. Se vorbeste de 16 unitati bancare, nu au cum sa reprezinte atât. (…) Nu e vorba de o caracatita a bancherilor, mai degraba este un grup infractional din afara bancilor”, a spus atunci guvernatorul bancii centrale.
ARB si-a exprimat si ingrijorarea privind modul in care a fost prezentata opiniei publice evolutia anchetei DIICOT.
„Au fost facute afirmatii surprinzatoare cu caracter de certitudine la adresa unor reprezentanti ai comunitatii bancare, in absenta deciziei instantei. Facem apel la tratarea subiectului cu mentionarea aspectului referitor la prezumtia de nevinovatie”, arata ARB.
ARB arata, de asemenea, ca semnalele de depistare a potentialelor fraude au fost lansate din interiorul comunitatii bancare.
„O companie obtine un credit bancar pe baza unui dosar de credit complex care cuprinde documente referitoare la situatia legala si financiara a firmei respective, afacerile derulate de aceasta, proiectul care va fi finantat si contractele comerciale. Analizele de credit au la baza aceste documente emise sau confirmate de companie, de institutii si persoane autorizate. Bancile depun toate diligentele, potrivit normelor si regulamentelor in vigoare, sa reconfirme autenticitatea si veridicitatea documentelor si informatiilor respective. in cazul in care aceste documente sunt false ori falsificate sau contin informatii si afirmatii false, raspunderea revine institutiilor si persoanelor care le-au emis, le-au confirmat ori le-au falsificat”, potrivit asociatiei.
ARB cere „discernamânt si responsabilitate” si „o abordare echilibrata si documentata a cazului”.
