România este cea mai expusă economie din Europa Centrală și de Est la efectele conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unei analize realizate de BCR. În acest context, inflația a urcat la 9,9% în martie 2026, iar prognoza pentru finalul anului a fost revizuită în sus, la 5,1%. În scenariul pesimist, riscurile merg mai departe de inflație și pot include o încetinire economică accentuată, pe fondul șocului energetic și al costurilor ridicate.
Inflația accelerează pe fondul scumpirii energiei
Potrivit analizei semnate de Vlad Ionita, rata anuală a inflației a crescut la 9,9% în martie, de la 9,3% în februarie, nivel în linie cu estimările analiștilor.
Creșterea a fost determinată în principal de scumpirea carburanților, pe fondul șocului global al prețului petrolului. În același timp, scăderea prețurilor la gaze naturale a compensat doar parțial aceste presiuni.
Inflația de bază a coborât ușor, la 8,2%, semn că presiunile interne încep să se tempereze, dar rămân ridicate.
Prognoza pentru 2026, revizuită în sus la 5,1%
Analiștii BCR au revizuit în sens ascendent estimarea privind inflația la finalul anului 2026, la 5,1%, față de 4,6% anterior.
Revizuirea reflectă impactul creșterii prețurilor la carburanți după escaladarea conflictului din Iran. Scenariul de bază rămâne unul moderat, care presupune o reducere a prețului petrolului în a doua parte a anului.
Totuși, în cazul în care șocul energetic persistă, inflația ar putea depăși aceste estimări.
Impact direct: fiecare +10% la petrol adaugă 0,4 pp la inflație
Analiza BCR arată că o creștere de 10% a prețului petrolului se traduce prin aproximativ 0,4 puncte procentuale în plus la inflația de final de an. Iar aproximativ jumătate din acest impact vine din efecte indirecte, prin costurile din economie.
România, vulnerabilă în fața șocului extern
Pe lângă presiunile inflaționiste, analistul consideră că România este cea mai expusă economie din regiune la acest tip de șocuri externe. Motivul ține atât de contextul global, cât și de factorii interni, inclusiv măsurile de consolidare fiscală, care apasă deja asupra activității economice.
Într-un scenariu pesimist, combinația dintre energie scumpă și cerere slabă poate duce la o încetinire economică mai pronunțată decât cea anticipată inițial.
Măsurile Guvernului limitează impactul asupra populației
Analistul trece in revistă măsurile de sprijin adoptate de autorități, pentru a reduce presiunea asupra consumatorilor.
Este vorba de intervenții pentru temperarea prețurilor la carburanți și prelungirea plafonării prețurilor la gaze până în aprilie 2027. Aceste măsuri limitează impactul direct asupra populației, însă efectele indirecte în economie rămân inevitabile, consideră oficialul BCR.
Cu aceste cifre pe masă, analiza arată că, cel mai probabil, Banca Centrală va amâna reducerea dobânzii-cheie.
BNR amână reducerea dobânzilor
În acest context, analiștii BCR consideră puțin probabilă o majorare a dobânzii, însă relaxarea politicii monetare va întârzia.
Banca Națională a României ar putea începe reducerea dobânzilor cel mai devreme în noiembrie 2026, la ultima ședință de politică monetară din acest an.
Până atunci, banca centrală va urmări evoluția prețurilor la energie, eficiența măsurilor guvernamentale și deciziile Banca Centrală Europeană.
Semnale mixte din economie: industria rămâne fragilă
Datele din economie arată deja semne de slăbiciune, arată analiza BCR. Cum producția industrială a scăzut în februarie, marcând a doua lună consecutivă de contracție, cererea rămâne una dintre principalele probleme pentru companii.
A doua lună consecutivă de contracție în industrie, în timp ce analiștii avertizează că riscurile în sens negativ au crescut
Indicatorii de încredere arată o deteriorare a așteptărilor, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cele mai afectate de creșterea costurilor.
Analiza arată că producția industrială a scăzut cu 0,4% față de luna precedentă și cu 1,5% în termeni anuali în februarie, evoluție sub așteptările analiștilor BCR și sub mediana consensului Bloomberg, care indica o contracție de 1,0% în ritm anual.
„Continuăm să ne așteptăm ca anul 2026 să fie primul an de creștere a producției industriale după trei ani consecutivi de contracție. Cu toate acestea, evoluțiile de la începutul anului sugerează că riscurile în sens negativ au crescut”, arată analiștii.
Indicatorul PMI, contracție mai redusă
Indicatorul PMI pentru industria prelucrătoare din România, calculat de BCR, a semnalat o contracție mai redusă în martie, urcând la 46,6, de la 45,3 în februarie. Îmbunătățirea reflectă contribuții pozitive din aproape toate componentele, cu excepția timpilor de livrare ai furnizorilor, al căror impact negativ rămâne relativ modest.
Cererea continuă să fie una dintre principalele probleme pentru activitatea industrială internă. Conflictul din Orientul Mijlociu pare să afecteze sectorul mai ales prin creșterea costurilor de producție, cu o transmitere limitată, deocamdată, către prețurile finale, precizeaza analiștii într-o analiză recentă.
