Evoluția ROBOR din ultimii ani nu evidențiază abateri sau comportamente atipice din punct de vedere economic, arată o analiză realizată de specialiștii Romanian Economic Monitor din cadrul UBB-FSEGA, citată de Agerpres.ro. Economiștii susțin că nivelul indicelui a urmat deciziile de politică monetară ale BNR și dinamica inflației, dar subliniază că eventualele probe privind coordonarea cotațiilor de către bănci trebuie evaluate separat, cu rigoare financiară și juridică.
Evoluția ROBOR nu evidențiază anomalii semnificative
Evoluția ROBOR nu evidențiază anomalii semnificative, nivelul indicelui fiind în concordanță cu deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale a României și cu dinamica inflației, arată o analiză realizată de specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
Analiza Romanian Economic Monitor – UBB FSEGA apare în contextul investigației Consiliului Concurenței privind presupusa coordonare a cotațiilor ROBOR de către mai multe bănci din România.
Economiștii atrag atenția că evoluția economică a indicelui și suspiciunile referitoare la comportamentul băncilor reprezintă două dimensiuni care trebuie analizate cu instrumente de specialitate. Faptul că dinamica ROBOR este compatibilă cu politica monetară și inflația nu poate înlocui, în sine, examinarea eventualelor probe aflate la baza investigației.
„ROBOR trebuie înțeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacțiilor de pe piața interbancară, cât și ca un reper care arată costul lichidității din economie. Din această perspectivă, evoluția sa și eventualele suspiciuni privind o posibilă manipulare trebuie analizate cu rigoare tehnică, din punct de vedere financiar și juridic, evitând interpretările simplificate sau politizarea subiectului”, consideră autorii analizei.
În opinia acestora, argumentele și dovezile pe care Consiliul Concurenței le va face publice în legătură cu presupusa manipulare a ROBOR vor trebui examinate pe baza unor criterii financiare și juridice de specialitate.
Ce reprezintă, de fapt, ROBOR
ROBOR nu este o singură dobândă, ci un set de rate ale dobânzii aferente mai multor scadențe. La fel cum băncile stabilesc dobânzi pentru depozitele atrase și creditele acordate clienților, acestea percep dobânzi și pentru împrumuturile și plasamentele realizate între ele.
În România, ratele ROBOR sunt calculate pentru scadențe de o zi – overnight și tomorrow next -, o săptămână, o lună, trei luni, șase luni și 12 luni.
O importanță deosebită a avut-o ROBOR la trei luni, utilizată timp de mai mulți ani drept principal reper pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, inclusiv la împrumuturile ipotecare pe termen lung.
Potrivit analizei, ratele ROBOR nu reprezintă doar nivelurile la care se pot efectua tranzacții interbancare. Ele funcționează și ca repere pentru piața monetară, sintetizând informații despre lichiditate, riscuri și condițiile în care participanții sunt dispuși să împrumute bani.
„Analizând structura cotațiilor ROBOR, se observă că, pe măsură ce scadența este mai lungă, volumul tranzacțiilor efective scade. Aceasta este o caracteristică firească a pieței, întrucât participanții preferă, de regulă, maturitățile mai scurte, care implică riscuri mai reduse de lichiditate și de durată”, explică economiștii.
Chiar dacă numărul tranzacțiilor efective este mai redus în cazul scadențelor de șase sau 12 luni, cotațiile respective continuă să îndeplinească rolul unor repere de preț pentru piața financiară.
Pentru persoanele care au credite cu dobândă variabilă legată de ROBOR, evoluția indicelui influențează direct rata lunară. Pentru bănci, ROBOR reflectă costul finanțării pe piața interbancară. În primul rând, însă, acesta este un indicator tehnico-financiar al pieței monetare, subliniază specialiștii UBB.
ROBOR, influențat de politica monetară și de inflație
ROBOR nu poate fi analizat separat de contextul economic în care evoluează. Nivelul său reflectă costul banilor și este influențat de așteptările privind economia, lichiditatea din piață, riscurile de neplată și riscurile sistemice, precum și de contextul monetar și financiar intern și internațional.
Dintre acești factori, politica monetară și inflația au un rol esențial.
Într-o economie de piață, dobânzile interbancare ar trebui să reflecte orientarea politicii monetare și să evolueze, de regulă, în apropierea nivelurilor stabilite de banca centrală. Un reper important este coridorul format de rata facilității de creditare și rata facilității de depozit ale BNR, între care se poziționează dobânzile din piața monetară.
Specialiștii RoEM-UBB FSEGA au analizat evoluția ratelor ROBOR în intervalul cuprins între trimestrul al patrulea din 2018 și trimestrul al patrulea din 2025, perioadă care se suprapune în mare măsură celei vizate de investigația Consiliului Concurenței.
„Valorile medii ale acestora pe întreaga perioadă analizată se situează în interiorul coridorului de politică monetară, fără abateri sau evoluții atipice. Mai mult, media simplă a ratelor ROBOR și ROBID din această perioadă este foarte apropiată de nivelul mediu al ratei de politică monetară, respectiv 4,22% comparativ cu 4,26%”, arată analiza.
Economiile cu inflație mai mare au avut și dobânzi mai ridicate
Al doilea factor major analizat este inflația. Pe termen lung, aceasta este unul dintre principalii indicatori macroeconomici care influențează nivelul dobânzilor.
Comparând evoluția dobânzilor interbancare și a inflației din România cu situația din țările regiunii și din zona euro, economiștii UBB au identificat o relație strânsă între cele două variabile.
Economiile care au înregistrat niveluri medii mai ridicate ale inflației au avut, în general, și dobânzi medii mai mari, relația dintre cele două evoluții fiind apropiată de un raport unu-la-unu. Cu toate acestea, în perioada analizată, dobânzile s-au situat, în medie, sub rata inflației.
Autorii explică această situație prin șocurile de ofertă care au provocat scumpiri puternice în întreaga regiune: pandemia, perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare, criza energetică, războiul din Ucraina și episoadele de instabilitate din Orientul Mijlociu. Acestora li s-au adăugat măsurile fiscale interne, inclusiv majorarea unor taxe și impozite adoptată în cadrul eforturilor de reducere a deficitului bugetar.
Din această perspectivă, comportamentul ROBOR a fost similar celui înregistrat de dobânzile interbancare din regiune. Potrivit RoEM, datele sunt compatibile cu mecanismele economice de bază: în economiile în care inflația este mai ridicată, dobânzile tind să fie, la rândul lor, mai mari.
De ce consideră economiștii UBB că ROBOR este dificil de influențat
Economiștii RoEM-UBB FSEGA susțin că ROBOR este dificil de influențat de către un singur participant. Valoarea indicelui este calculată pe baza mediei aritmetice a cotațiilor transmise de zece bănci reprezentative din România, după eliminarea valorilor extreme. În consecință, efectul unei singure cotații asupra rezultatului final este limitat.
Mecanismul include și un ecart maxim stabilit de BNR între ROBID – dobânda la depozitele interbancare – și ROBOR – dobânda la creditele interbancare.
Astfel, o bancă ce ar intenționa să majoreze cotația ROBOR ar trebui să crească și nivelul ROBID, asumându-și posibilitatea de a plăti dobânzi mai mari pentru depozitele atrase de pe piața interbancară. Acest lucru ar putea genera un cost suplimentar pentru instituția respectivă.
În plus, cotațiile sunt centralizate, iar indicele este calculat automat de un agent de calcul internațional și independent, ceea ce, potrivit autorilor analizei, reduce posibilitatea unei intervenții ulterioare directe a băncilor asupra valorii finale.
ROBOR și LIBOR: diferențele dintre cele două mecanisme
Pentru a pune în perspectivă suspiciunile privind manipularea unei rate de referință, specialiștii RoEM-UBB FSEGA compară situația ROBOR cu scandalul LIBOR, devenit public în 2012.
LIBOR era una dintre cele mai importante rate de referință ale sistemului financiar internațional, fiind utilizată pentru instrumente financiare cu o valoare nominală de peste 300.000 de miliarde de dolari. Indicele era folosit pentru credite ipotecare, împrumuturi de consum, obligațiuni și instrumente financiare derivate.
Mecanismul LIBOR se baza însă pe estimările declarate de marile bănci privind costurile la care acestea considerau că se pot împrumuta între ele, nu în mod necesar pe tranzacții efectiv realizate.
Investigațiile autorităților din Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană au arătat că mai multe instituții financiare au influențat deliberat cotațiile. Traderii implicați urmăreau fie maximizarea câștigurilor obținute din pozițiile pe instrumente derivate, fie mascarea dificultăților financiare ale propriilor bănci în timpul crizei globale din 2007-2008.
În opinia economiștilor UBB, între cele două mecanisme există diferențe importante. Cotațiile ROBOR au caracter ferm și sunt transmise în baza unor reguli stabilite de BNR. Ele nu sunt simple estimări orientative, ci cotații asumate, asociate posibilității reale de a realiza tranzacții la nivelurile respective.
LIBOR, în schimb, era un benchmark indicativ, iar raportarea unei cotații nu presupunea obligația băncii de a efectua o tranzacție la acel nivel.
UBB: Consiliul Concurenței nu a prezentat încă public probele concrete
O altă diferență invocată de autorii analizei privește natura dovezilor disponibile. Economiștii amintesc că au existat referiri la posibile discuții neoficiale între reprezentanții băncilor despre nivelul cotațiilor ROBOR, însă susțin că instituția de concurență nu a prezentat până acum public probele concrete pe care își întemeiază acuzațiile.
În acest context, autorii menționează declarația președintelui Consiliului Concurenței potrivit căreia ar fi existat „contacte numeroase între personalul băncilor implicate”, chiar dacă situația nu ar fi fost încadrată drept un cartel clasic.
Analiza evoluției ROBOR nu poate stabili singură dacă au existat sau nu contacte anticoncurențiale între participanții la fixing. Concluzia economiștilor este că dinamica indicelui nu prezintă anomalii economice semnificative, în timp ce existența unei eventuale coordonări trebuie evaluată în funcție de probele concrete și de cadrul juridic aplicabil.
Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al mediului academic din România care oferă gratuit date și analize actualizate despre evoluția economiei. Proiectul este dezvoltat de cercetători și cadre didactice ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializați în economie aplicată, analiză de date și modelare macroeconomică.
