Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: Florin Georgescu, BNR: Opinii privind darea în plată
Share
Notification Show More
Latest News
Cum interpretăm mesajul de la Banca Națională, care semnalează „incertitudini deosebit de ridicate”. Cristian Popa vorbește despre inflație mai ridicată și riscuri mari la adresa conduitei viitoare a politicii fiscale
Stiri de top
Ce se întâmplă cu ratele tala la bancă pentru că BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%. Prudență în fața incertitudinilor economice
Stiri de top
Finanțare Raiffeisen în valoare de peste 28,7 milioane de euro pentru parcul fotovoltaic Teiuș. Cătălin Cepișcă: Încă un pas spre susținerea tranziției energetice a României
Stiri de top
Patria Bank, profit de 10 milioane de lei în primele trei luni din an. Valentin Vancea: Continuăm să susținem mediul antreprenorial românesc
Stiri de top
Garanti BBVA: educația financiară, cheia pentru decizii inteligente și sigure. Constantin Dobrinescu: ”Dacă înțelegem de mici valoarea banilor și diferența dintre nevoi și dorințe, acestea vor avea un impact pozitiv asupra bugetului de venit si cheltuiala din viata de adult”
Interviuri Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Stiri de top > Florin Georgescu, BNR: Opinii privind darea în plată
Stiri de top

Florin Georgescu, BNR: Opinii privind darea în plată

bankingnews.ro
Last updated: 05/03/2016 14:59
bankingnews.ro 9 ani ago
Share
SHARE

Banca Națională a României are ca obiectiv fundamental, alături de asigurarea stabilității prețurilor, menținerea stabilității financiare a sectorului bancar. Acest al doilea obiectiv se realizează prin activitățile de supraveghere microprudențială la nivelul fiecărei bănci, de reglementare prudențială și de supraveghere macroprudențială realizate la nivelul întregului sistem bancar, scrie prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu pe blogul Bancii Centrale.

Evoluțiile economice interne și externe, precum și propunerea unor legi noi pot aduce atingere stabilității financiare, în general, și sectorului bancar, în special. Când constată asemenea evoluții riscante, precum și la solicitarea instituțiilor abilitate ale statului, Banca Națională a României are competența și obligația de a informa Parlamentul, Președinția, Guvernul și alte autorități.

România a dobândit încă din anul 2003 statutul de economie de piață funcțională. În teoria şi practica statelor capitaliste dezvoltate, relațiile economice desfășurate pe piața liberă, asigură – prin manifestarea motivației individuale, a dreptului și garanției asupra proprietății private, a negocierii libere a contractelor și tratarea acestora ca “legea părților”, unei concurențe corecte, formării libere a prețurilor în baza principiului cerere-ofertă – distribuirea eficientă a resurselor, dezvoltarea economică a țării și prosperitatea cetățenilor.

Intervenția statului în funcționarea liberă a pieței se impune a fi cât mai redusă. În cazul în care evaluările autorităților demonstrează că ar fi avantajos pentru societate, factorul politic poate decide intervenția statului, prin pârghiile economice aflate la dispoziția sa, pentru stimularea unor comportamente pozitive, de natură a potența funcționarea mecanismelor pieței, cum sunt: economisirea, investirea, creșterea productivității, a competitivității, a exporturilor etc. De asemenea, atunci când factorul politic constată că funcționarea liberă a pieței, pe fondul unor factori exogeni (crize internaționale de natură financiară, economică, conflicte militare etc), generează efecte nefavorabile asupra unor categorii sociale, acesta poate decide măsuri compensatorii pentru grupurile de cetățeni afectați. Intervenția statului în acest caz se impune a fi limitată ca sferă de aplicare și justificată prin criterii sociale și indicatori economici bine definiți, care să direcționeze sprijinul statului numai către cetățenii al căror venit disponibil a fost puternic erodat, existând riscul imposibilității asigurării subzistenței acestora.

Din analiza conținutului proiectului Legii dării în plată, prin prisma principiilor menționate anterior, putem considera că, date fiind efectele majore ale crizei financiare internaționale în România, îndeosebi pentru cetățenii cu venituri modeste și, concomitent, îndatorați la instituții de credit pentru procurarea locuinței, decidenții politici pot opta pentru susținerea acestei inițiative legislative, însă cu o serie de modificări. Amendamentele se impun pentru a asigura claritate și funcționalitate legii, a evita birocrația. Totodată, se impun câteva amendamente pentru a orienta sprijinul numai către cetățenii cu credite pentru locuințe, a căror situație financiară a fost sever afectată de criză și care nu mai pot plăti ratele la bănci, excluzându-i pe cei care, din motive subiective, nu mai vor să plătească datoriile la bănci. Forma finală a legii trebuie să asigure menținerea stabilității financiare în România.

Pentru a se înțelege exact și a se evita confuziile în privința Legii dării în plată se impune menționat, de la bun început, că actul normativ nu reprezintă o lege economică, așa cum afirmă unii dintre susținătorii inițiativei. Există o diferență fundamentală, de esență între legile economice și legile juridice.

Aceasta deoarece legile economice au un caracter obiectiv, manifestându-se independent de voința oamenilor (ex: legea cererii și a ofertei). Pe baza cunoașterii conținutului și acțiunii legilor economice, decidenții politici emit legi juridice, care, spre deosebire de legile economice, exprimă voința subiectivă a oamenilor la un moment dat, nefiind permis ca rezultatul acțiunii factorului uman să influențeze, sub nici o formă, funcționarea naturală a legilor economice obiective. În acest context, putem afirma că Legea dării în plată este o lege juridică cu un pronunțat caracter social, încadrându-se în domeniul economico-financiar.

Aprobarea unei asemenea legi ar dovedi voința subiectivă a factorului politic de a introduce o derogare de la prevederile Codului Civil, care stabilește în mod ferm relațiile civile și comerciale dintre persoanele fizice și juridice. Codul Civil este legea care transpune în legislația curentă dreptul constituțional de proprietate, care are ca o componentă importantă dreptul de creanță. Printr-o lege specială, cum este cea a dării în plată, nu se poate aduce atingere dreptului de proprietate, statuat prin art. 44 din Constituția României, nici principiului libertății contractuale și nici celui care reglementează contractul drept „legea părților”. Printr-o lege specială ca aceea a dării în plată se poate reechilibra un contract, în condițiile în care executarea acestuia a devenit excesiv de oneroasă pentru debitor, din cauza unor circumstanțe excepționale, cum ar fi degradarea stării materiale a acestuia, care poate justifica asigurarea unei protecții suplimentare a debitorului. Dar această recalibrare a contractului trebuie să respecte garanțiile constituționale atât ale creditorului, cât și ale debitorului, inclusiv manifestarea acordului de voință al părților.

În urmă cu câteva zile, Senatul României a aprobat, în mod benefic din perspectiva aplicabilității legii, amendamentul privind plafonul de credit la nivelul a 150.000 de euro, având ca garanție ipoteca asupra unui bun imobil cu destinația de locuință.

În continuare, în opinia noastră, pentru ca Legea dării în plată să se circumscrie strict caracterului său social, este necesar ca, la nivelul Camerei Deputaților, să se adopte și alte amendamente, cum ar fi:

Bunul imobil este locuit de consumator;
Serviciul datoriei lunare către bancă, respectiv rata de plătit de către debitor, să se situeze la peste 65% din venitul lunar net al acestuia;
Legea să nu fie imperativă, ci să se asigure posibilitatea participării voluntare a debitorului și, respectiv, creditorului la utilizarea instrumentului dării în plată.
Considerăm că prin adoptarea de către forul legislativ cel puțin a acestor amendamente, Legea dării în plată se poate încadra cu rigurozitate în sfera de cuprindere a unei legi privind protecția socială a unui anumit grup de cetățeni. Dacă inițiatorii legii doresc mai mult, respectiv o lege de protecție a consumatorului de servicii financiare, aceștia își pot exercita dreptul democratic de a efectua propuneri legislative în cadrul procesului de transpunere în legislația națională a Directivei nr. 2014/17/UE a Parlamentului European și Consiliului privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobiliare rezidențiale. Un proiect de act normativ cu acest conținut, elaborat de Guvern, se află în dezbatere publică, având termen de aplicare cât mai curând după 21 martie 2016. Viitoarea lege urmărește realizarea unei piețe interne mai transparente, eficiente și competitive, prin asigurarea unor contracte de credit coerente, flexibile și echitabile pentru bunuri imobile, promovând, totodată, practici sustenabile de împrumut, incluziunea financiară și asigurând, astfel, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

În cazul neadoptării amendamentelor menționate anterior, există un risc ridicat privind afectarea reputației și credibilității instituțiilor românești, deteriorarea ratingului de țară și înregistrarea unui impact negativ indezirabil, care poate fi evitat, asupra finanțelor publice.

Decizia finală în privința proiectului Legii dării în plată va demonstra înțelepciunea și responsabilitatea factorilor politici în aprecierea cu justă măsură a relației piață-stat, legi economice obiective – legi juridice subiective, protecție socială specifică – protecție a consumatorului în general, toate aceste raporturi putând fi subsumate echilibrului care trebuie să existe între libertate și responsabilitate, atât la nivel individual, cât și al societății în ansamblul său.

You Might Also Like

Cum interpretăm mesajul de la Banca Națională, care semnalează „incertitudini deosebit de ridicate”. Cristian Popa vorbește despre inflație mai ridicată și riscuri mari la adresa conduitei viitoare a politicii fiscale

Ce se întâmplă cu ratele tala la bancă pentru că BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%. Prudență în fața incertitudinilor economice

Finanțare Raiffeisen în valoare de peste 28,7 milioane de euro pentru parcul fotovoltaic Teiuș. Cătălin Cepișcă: Încă un pas spre susținerea tranziției energetice a României

Patria Bank, profit de 10 milioane de lei în primele trei luni din an. Valentin Vancea: Continuăm să susținem mediul antreprenorial românesc

Garanti BBVA: educația financiară, cheia pentru decizii inteligente și sigure. Constantin Dobrinescu: ”Dacă înțelegem de mici valoarea banilor și diferența dintre nevoi și dorințe, acestea vor avea un impact pozitiv asupra bugetului de venit si cheltuiala din viata de adult”

TAGGED: credit, BNR, imprumut, Florin Georgescu, consumatori, Legea darii in plata
bankingnews.ro 05/03/2016
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By bankingnews.ro
Follow:
Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.
Previous Article Profitul OTP Bank a crescut până la 4,8 milioane de euro în 2015, ca urmare a consolidării Băncii Millennium
Next Article Piraeus Bank închide 19 sucursale în România, acţionarii ar negocia din nou vânzarea băncii

– Publicitate –

Ad image
Ad image
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

Cum interpretăm mesajul de la Banca Națională, care semnalează „incertitudini deosebit de ridicate”. Cristian Popa vorbește despre inflație mai ridicată și riscuri mari la adresa conduitei viitoare a politicii fiscale

o zi ago

Ce se întâmplă cu ratele tala la bancă pentru că BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%. Prudență în fața incertitudinilor economice

o zi ago

Finanțare Raiffeisen în valoare de peste 28,7 milioane de euro pentru parcul fotovoltaic Teiuș. Cătălin Cepișcă: Încă un pas spre susținerea tranziției energetice a României

2 zile ago

Patria Bank, profit de 10 milioane de lei în primele trei luni din an. Valentin Vancea: Continuăm să susținem mediul antreprenorial românesc

2 zile ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?