Criza climatică în care ne aflăm face necesară urgența schimbării comportamentelor individuale, de business și desigur și cele din sectorul financiar, a susținut Laura Petrescu, Avocat, fondator GreenLaw și Ambasador European al Pactului pentru Climă, în cadrul conferinței ”Forumul Finanțării Verzi”, organizată de publicațiile BankingNews și GreenCommunity.
”Pactul european pentru climă este o inițiativă de soft law, nu are forță obligatorie, nu este un cadrul juridic și legislativ, este însă o acțiune bazată pe implicarea voluntară a oricăror persoane care doresc să crească gradul de conștietizare și să disemineze informația cu privire la criza climatică în care ne aflăm și cu privire la urgența schimbării comportamentelor individuale, de business și desigur și cele din sectorul financiar”, a subliniat Laura Petrescu.
Fondatoarea GreenLaw, o companie de consultanță în sustenabilitate care își propune să asiste toate firmele de toate dimensiunile, din toate mediile, precum și instituțiile publice în implementarea și în cunoașterea principiilor și a practicilor de sustenabilitate, a prezentat în cadrul evenimentului cadrul legislativ care vizează tranziția verde.
În opinia sa, amploarea cadrului legislativ european actual și strategiile formulate pentru viitor reflectă o schimbare continuă și accentuată în direcția integrării criteriilor ESG în toate activitățile și operațiunile mediului de afaceri, iar sectorul financiar este în prima linie pentru promovarea tranziției către o societate durabilă și prosperă.
”De unde vine presiunea acestor schimbări? Înainte de a mă apleca asupra reglementărilor legislative care vizează tranziția verde, vreau să subliniez în primul rând că această presiune vine dintr-o necesitate pe care o vedem dacă ieșim afară și pe care o simțim din ce în ce mai puternic în fiecare zi. Creditarea și investițiile au o contribuție majoră la atingerea dezideratului dezvoltării durabile prin direcționarea capitalului către proiecte și inițiative care promovează sustenabilitatea economică, protecția mediului și echitatea socială, asigurând astfel echilibrul între creșterea economică și conservarea resurselor pentru generațiile viitoare”, a menționat Laura Petrescu.
Pactul Verde European
Pactul ecologic european este o parte integrantă a strategiei Comisiei Europene de punere în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. ”Toate cele 27 de state membre ale UE s-au angajat să depună eforturi pentru ca UE să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În vederea atingerii acestui obiectiv, statele membre s-au angajat să își reducă emisiile cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acestea sunt obligații juridice prevăzute în prima ”Lege europeană a climei” – Regulamentul nr. 1119/2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999”, a explicat Laura Petrescu.
2018 – Comisia Europeană publică Planul de acțiune – finanțarea creșterii durabile
2021 – Comisia Europeană publică Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă
Avocata a punctat că cele două deziderate ale Comisiei Europene au ca obiectiv atingerea a trei puncte esențiale, asumate de forul european, respectiv: Reorientarea fluxurilor de capital către o economie mai sustenabilă; Includerea criteriilor ESG în managementul riscului și Încurajarea transparenței și a viziunii pe termen lung.
Cadrul legislativ pentru tranziția verde
Laura Petrescu a făcut apoi o trecere în revistă a normativelor care au impact asupra activității economice, prin care Uniunea Europeană își dorește să traseze un cadru legislativ pentru companii, prin impunerea unor reguli care să contribuie la tranziția verde.
- Regulamentul (UE) 2020/852 Regulamentul privind taxonomia – Stabilește un cadru de clasificare pentru activitățile economice considerate ecologic sustenabile, contribuind major la direcționarea capitalurilor către economia verde
- Regulamentul (UE) 2019/2088 (SFRD) privind informațiile ce privesc durabilitatea în sectorul serviciilor financiare – impune participanţilor la piaţa financiară şi consultanţilor financiari să publice politici scrise privind integrarea riscurilor legate de durabilitate, să asigure transparenţa unei asemenea integrări, precum și să precizeze impactul asupra investițiilor.
- Regulamentul UE 2019/2089 de modificare a Regulamentului 2016/1011 privind indicii de referință – Creează noi indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon
- Regulamentul nr. 2023/2631 privind obligaţiunile verzi europene (EuGBS) – Proiectele finanțate prin obligațiuni verzi trebuie să fie aliniate cu criteriile de sustenabilitate definite de Regulamentul Taxonomie. Aceasta asigură că fondurile sunt direcționate către activități economice care contribuie substanțial la obiectivele de mediu ale UE
- Directiva privind Raportarea Non-Financiară (NFRD) 2014, a pus bazele pentru ca companiile să dezvăluie informații sociale și de mediu, sporind transparența și informând deciziile părților interesate
- Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativă (CSRD) 2022, a extins NFRD prin cerința ca un număr tot mai mare de companii să raporteze informații mai detaliate despre aspectele de sustenabilitate, asigurând o mai mare transparență și standardizare a rapoartelor.
- Directiva privind Diligența Corporativă în Domeniul Sustenabilității (CSDDD) – în curs de adoptare, la data de 24.05.2024 a fost aprobat acordul politic asupra acestei propuneri – adăugarea unei obligații corporative materiale pentru unele întreprinderi de a aplica diligența necesară pentru a identifica, a preveni, a atenua și a remedia daunele externe care rezultă din impactul negativ asupra drepturilor omului și asupra mediului în raport cu propriile operațiuni ale întreprinderii, ale filialelor sale și la nivelul lanțului valoric.
- Pachetul legislativ ”Fit for 55” – un set de propuneri de revizuire și actualizare a legislației UE și de punere în aplicare a unor noi inițiative cu scopul de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
Florin Dănescu (Asociația Română a Băncilor), Florin Dragu (Banca Națională a României), Nicu Ștefănuță (europarlamentar verde român, membru al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară și Vicepreședinte al Grupului Verzilor din Parlamentul European), Laura Petrescu (Avocat fondator GreenLaw și Ambasador European al Pactului pentru Climă), Crymhylde Galos (Banca Transilvania), Iuliana Tiba (BRD Groupe Société Générale), Cătălin Cepișcă (Raiffeisen Bank), Ana Maria Balan (Garanti BBVA) și Ștefan Manole (ProCredit Bank) au fost speakerii evenimentului.
