Persoanele fizice care au făcut credit ipotecar vor putea de astăzi, vineri, 13 Mai, să-l stingă prin cedarea către bancă a dreptului de proprietate asupra imobilului ipotecat. Astfel, posibilitatea de a stinge creditele ipotecare prin cedarea bunurilor ipotecate se va aplica în cazul tuturor raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor. De asemenea, regulile vor fi valabile şi în situaţia în care există codebitori sau coaplătitori. Asta nu inseamna ca băncile nu vor reacţiona.
Au apărut deja clienţi gata să renunte la case. Majoritatea băncilor au anunţat că vor contesta in instanţă aceste cereri. Procele vor dura cateva luni bune.
Ce e bine sa stiţi dacă aţi decis sa daţi in plată: băncile nu vor mai acorda imprumuturi persoanelor care au un risc crescut de neplată.
Ce spune legea dării în plată și cum se va aplica?
“Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. 3 părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord”, se arata în proiectul de act normativ, fiind expres precizat faptul că darea în plată nu se va aplica creditelor din programul “Prima casă”.
Care sunt condiţiile pentru darea în plată?
* să fie vorba de un raport juridic între consumatori şi instituţii de credit, instituţii financiare nebancare sau cesionarea creanţelor deţinute asupra consumatorilor;
* cuantumul sumei împrumutate (la momentul acordării) să fie de maximum 250.000 de euro (echivalent în lei la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României din data încheierii contractului de credit);
* creditul să fi fost contractat de consumator pentru achiziţionarea, construirea, extinderea, modernizarea, amenajarea, reabilitarea unei locuinţe sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă;
* consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită darea în plată.
ATENTIE! Ce se întâmplă dacă sunt ipotecate mai multe bunuri?
Dacă obligaţiile din contractul de credit sunt garantate cu două sau mai multe bunuri, debitorul va trebui să cedeze toate bunurile ipotecate.
Important! Prevederile propunerii legislative nu se vor aplica doar contractelor de credit încheiate după intrarea în vigoare a actului, ci şi celor aflate în derulare la acel moment dar si celor care sunt in executare silita sau cei carora li s-a vandut imobilul in procedura de executare silita!
Cum voi putea să fac darea în plată a unui credit și cine face notificarea de dare în plată?
Pentru a stinge creditul ipotecar, consumatorul (în înțelesul legii) va trebui să transmită creditorului o notificare prin avocat de preferat, pentru a putea și verifica îndeplinirea celorlalte condiții – prin care să informeze asupra deciziei de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat. Lucru se va face si cu ajutorul unui executor judecătoresc însă cei executați silit, numai de excutor nu vor să audă!
Extras din lege: “În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii (…)”, este explicat în proiectul de lege, subliniindu-se că debitorul va suporta toate costurile aferente.
Ce se întâmplă cu penalitățile după ce se notifică banca cu privire la darea în plată?
Totodată, de la data primirii notificării, dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor (precum şi împotriva garanţilor personali sau ipotecari) va fi suspendat.
“Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată impotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Cu cel puţin 3 zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părţile transmit acestuia informaţiile şi înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată”.
Ce poate să facă banca după ce primește notificarea de dare în plată?
În zece zile de la data comunicării notificării debitorului, creditorul va putea să conteste în instanţă îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii de dare în plată pentru stingerea creditului ipotecar. În cazul admiterii contestaţiei, părţile vor fi repuse în situaţia iniţială.
Ce pot face dacă banca nu vrea să se prezinte la notar să primească imobilul în plată?
Atentie, actiunea poate fi introdusa DOAR ÎN INSTANȚĂ! Dacă creditorul nu va respecta prevederile proiectului de lege, debitorul va putea să ceară în instanţă atât stingerea creditului ipotecar, cât şi transmiterea dreptului de proprietate. În acest caz, acţiunea va fi scutită de taxa judiciară de timbru.
“În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor”, este punctat în propunerea de act normativ.
Cererea va fi judecată cu celeritate, cu citarea părţilor, de către judecătoria din circumscripţia de domiciliu a debitorului. Apoi, hotărârea instanţei va putea fi atacată cu apel, în maximum şapte zile de la comunicare.
“Până la soluţionarea definitivă a cererii (…), se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de către creditor sau de către persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului”, mai este notat în document.
De reţinut este că dreptul de a cere instanţei constatarea stingerii datoriilor din contractele de credit va aparţine şi consumatorilor supuşi unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, stadiul în care se află ori forma executării silite care se continuă contra debitorului.
Actele necesare
Darea în plată se face la un avocat/ notar ales de client. Acesta trebuie să aibă la el actele de proprietate, documentaţia cadastrală, intabularea, adeverinţa de la asociaţia de locatari, certificatul fiscal, actul de identitate şi contractul de credit.
Costuri pentru darea în plată:
Toată procedura costă însă cateva mii de lei (aproximtiv 1.000 euro), bani pe care clienţii îi vor da din propriul buzunar. Notificările pot fi trimise doar prin avocaţi, notari sau executori judecătoreşti. Acest demers va costa între 100 si 500 de lei.
Clientul va achita atat taxele notariale, cat şi un impozit intre 2 si 3% din valoarea casei. Banca poate face contestaţie, situaţie în care clientul trebuie să-şi ia un avocat şi să achite un onorariu, între 500 si 2000 de lei.
Citeste si:
Darea în plată în 6 pași și ce costuri suportă clienții care renunță la case
