Primele 17 mari bănci europene au desfiinţat în acest an aproximativ 50.000 de locuri de muncă, faţă de cele 130.000 de locuri de muncă eliminate numai în a doua jumătate a lui 2015, arată o analiză Reuters. Băncile europene au implementat restructurări majore începând din 2011.
Grupul bancar italian UniCredit a anunţat că intenţionează să desfiinţeze 14.000 de locuri de muncă până în 2019. Dacă la acestea se adaugă şi concedierile anunţate de Commerzbank, ING şi Credit Suisse, se ajunge la cifra de 25.000 de locuri de muncă eliminate în acest an, potrivit Agerpres.
În schimb, alte bănci europene nu au făcut concedieri în acest an, în pofida marjelor reduse de profit provocate de dobânzile scăzute sau chiar negative precum şi de noile reglementări, deoarece multe dintre ele implementează încă restructurările anunţate anterior.
‘Băncile par a fi mulţumite de mărimea lor actuală. Au redus o parte din efective şi ar putea fi chiar nevoite să facă recrutări anul viitor dacă revenirea pieţei va continua’, a declarat Richard Hoar, director la firma de recrutare de personal Goodman Mason.
Una din problemele cu care se confruntă băncile este că deşi au făcut concedieri semnificative în unele domenii, noile reglementări precum şi îmbătrânirea sistemelor IT le-au forţat să îşi crească personalul în domenii precum respectarea reglementărilor şi tehnologie. Rezultatul este că deşi marile bănci au eliminat sute de mii de locuri de muncă după criza din 2008, numărul total al celor care lucrează în industria financiară din Europa a rămas relativ stabil.
Potrivit calculelor Reuters, personalul total al băncilor cuprinse în indicele STOXX Europe 600 Banks Index era de 2,362 milioane angajaţi la finele lui 2015, cu doar 5,2% mai mic decât cei 2,491 milioane angajaţi în 2007.
‘Numărul de angajaţi nu s-a redus foarte mult pentru că a avut loc o modificare dramatică a domeniilor în care băncile fac angajări. A crescut foarte mult personalul diviziilor de IT şi tehnic pe măsură ce băncile s-au automatizat şi au redus funcţiile administrative’, a declarat Xavier Van Hove, manager la GAM.
În condiţiile în care restructurările majore din ultimii cinci ani nu au reuşit să relanseze profitabilitatea, băncile europene sunt forţate acum să se gândească la modalităţi inovative de a reduce costurile fără a pune în pericol operaţiunile profitabile. În luna august, directorul general de la UBS, Sergio Emmotti, a declarat că industria bancară va trebui să facă economii prin formarea de joint venture în anumite zone de activitate.
La rândul său, Octavio Marenzi, directorul firmei de consultanţă Opimas, a declarat că se aşteaptă ca băncile să anunţe planuri de partajare a operaţiunilor de back-office în anumite zone, unde există avantaje competitive foarte mici în a face totul singur. ‘Vom vedea mai multe astfel de parteneriate prin care băncile vor să realizeze economii de scară fără o fuziune completă…prin unirea anumitor operaţiuni, a unor aspecte din afacerile lor, a centrelor de costuri şi a încerca astfel să facă economii’, a spus Octavio Marenzi.
În schimb, unii investitori cred că băncile trebuie să meargă mai departe, apreciind că reducerile în domenii de activitate precum trading sau investment banking au făcut unele bănci prea mici pentru a putea continua de unele singure. ‘Problema pentru băncile europene de investiţii este lipsa de volum şi nu calitatea băncilor. Acestea bănci sunt neprofitabile pentru că sunt prea mici’, a apreciat Eric Knight, fondatorul fondului Knight-Vinke, care odată a încercat să convingă UBS să se separe de divizia sa de investment banking.
Câţi bancheri avem în România. Din 2008 până în prezent, băncile comerciale au renunţat la aproximativ 16.000 de angajaţi
La sfârşitul anului trecut erau 55.928 de salariaţi la nivelul întregului sistem bancar, iar numărul sucursalelor şi agenţiilor bancare a coborât sub 5.000, potrivit datelor BNR. În 2008 infrastructura industriei bancare atingea apogeul, reţelele teritoriale ajungând la un record de 6.552 de sucursale şi agenţii în care lucrau peste 71.600 de angajaţi.
