Câteodată și succesul poate avea un gust amar. Chiar dacă nu pare a fi o teorie credibilă, există situații în care anumite evenimente neprevăzute pot umbri momente care în mod normal ar fi trebuit să te împlinească. Este și cazul Băncii Transilvania, care se pregătește să sărbătorească anul acesta o realizare incredibilă, respectiv preluarea statutului de lider al industriei bancare din România în funcție de nivelul activelor.
„Pune-te la treabă din toată inima şi vei reuşi!” (Elbert Hubbard) și „Succesul este suma unor eforturi mici, repetate zi de zi” (Robert Collier) – aceste cugetări motivaționale par să fi călăuzit drumul pe care l-a parcurs Banca Transilvania începând cu anul 2008 până în prezent. Criza financiară a reprezentat un moment de cotitură în istoria instituției de credit de la Cluj, care a fost la un pas să devină atunci obiectul unei tranzacții orchestrate de Groupe Societe Generale. A rezistat – adaptându-și modelul de business contextului economic de atunci – și a mers mai departe. Au urmat creșteri organice an de an și două achiziții de anvergură: Volksbank și Bancpost. Toate acestea o vor propulsa pe prima poziție în sistemul bancar local. Numai că… vorba lui Titu Maiorescu: „Păzeşte-te a doua zi după un succes!”.
Celebra taxă pe lăcomie, instituită de Guvern înainte de Revelion, a bulversat întreaga comunitate bancară. Un caz special îl constituie însă Banca Transilvania, care tocmai se pregătea să sărbătorească faptul că a ajuns cea mai mare bancă românească. ”Nu am putut să ne bucurăm pentru unde am ajuns!”, a menționat Ömer Tetik, într-un discurs fulminant susținut la finalul săptămânii trecute, în cadrul unei conferințe comune organizată de Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România.
Aflat în public, Ömer Tetik a ținut să se adreseze jurnaliștilor, evocând eforturile pe care Banca Transilvania le-a susținut până acum. ”Pare că ne-am străduit degeaba, ca să fim penalizați suplimentar cu o taxă pe active care înseamnă naționalizarea profiturilor. Am investit aproape 2 miliarde de lei în discounturi la credite în programele de conversie din franci elvețieni destinate clienților Volksbank și Bancpost și am susținut programele statului român – Prima Casă sau Start-Up Nation. De asemenea, doar în ultimii 10 ani, Banca Transilvania a creditat aproape 75.000 de companii, care la rândul lor susțin 1,3 milioane de angajați şi familiile lor. Tot în ultimii 10 ani Banca Transilvania a plătit taxe la bugetul de stat de peste 3,7 miliarde lei şi a investit peste 1,1 miliarde lei în dezvoltarea activității. De la înființare, BT a reinvestit în România, în creşterea businessului său, aproape tot profitul obținut. Acum, cu taxa asta pe lăcomie, ne gândim dacă nu era mai bine să dăm acționarilor dividende”, a precizat bancherul.
[author_halfreviewleft]
Ömer Tetik a mai anunțat că Banca Transilvania va pune pe hold planurile de investiții preconizate pentru acest an. Instituția de credit avea în plan modernizarea a 200 de agenții care ar fi dat de lucru firmelor de construcții locale. “Spre exemplu, am oprit proiectul de investiții care viza modernizarea a 200 de sucursale. Zeci de firme de construcții din întreaga țară nu vor mai primi contractele astea. Vorbim de bugete de aproximativ 50.000 de euro pentru fiecare agenție”, a dezvăluit directorul general al Băncii Transilvania. De asemenea, având în vedere incertitudinea generată de discuțiile legate de taxa pe lăcomie, precum și turbulențele econonomice pe care taxarea suplimentară le va aduce, BT nu are intenția să continuie planul de achiziții în România, așa cum își propusese.
Pe de altă parte, Ömer Tetik a evidențiat că taxa pe lăcomie nu va încuraja Banca Transilvania să majoreze creditarea. ”Nu suntem în stare să încurajăm creditarea. Nu va mai fi o alegere cu cât mărim dobânzile, pentru că IMM-urile nu pot digera o creștere atât de agresivă a dobânzilor. Vom diminua investițiile, vom face training cu mai puțini oameni, vom avea mai puține parteneriate. Vom avea grijă de clienții noștri, nu e vina lor că s-a introdus o taxă, dar trebuie să fim selectivi. Poate mai puține IMM vor primi bani de la Banca Transilvania”, a explicat bancherul. Concluzionând, Ömer Tetik a atras atenția că o economie puternică are nevoie de bănci puternice, iar măsurile prevăzute în Ordonanța 114 nu sunt deloc în direcția bună.
