Bancherii au atras atenția asupra efectelor negative pe care le are taxa pe lăcomie asupra industriei de profil, în cadrul unei conferințe comune organizată de Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România, intitulată „Provocările industriei bancare în anul deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”. Evenimentul la care au participat mai mulți șefi de bănci, printre care Sergiu Manea – BCR, Ömer Tetik – Banca Transilvania, Sergiu Oprescu – Alpha Bank, Steven van Groningen – Raiffeisen Bank, Michal Szczurek – ING Bank, Francois Bloch – BRD și Florin Dănescu – ARB, le-a dat prilejul bancherilor de a face comentarii pe tema taxei pe active istituită de Guvernul de la București la finalul anului trecut.
Mesajul comun surprins în aproape toate discursurile personalităților comunității bancare a fost reprezentat de necesitatea realizării unui dialog cu autoritățile pentru a se edifica asupra motivației care a stat la baza deciziei Guvernului de a aplica băncilor o taxă pe lăcomie în funcție de evoluția ROBOR.
De altfel, Florin Dănescu a anunțat că Asociaţia Română a Băncilor a primit o adresă de la Ministerul Finanţelor Publice pentru a discuta despre politica monetară şi politica fiscală, în care nu era însă specificată data şi ora exactă a discuţiilor. Până vineri (18 ianuarie 2019), ARB nu primise niciun răspuns cu privire la coordonatele întâlnirii.
Singura interacțiune dintre bancheri și autorități a avur loc cu două ore înainte ca Ordonanţa 114 să fie aprobată de Guvern. Tocmai de aceea, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor și președintele executiv al Alpha Bank, a ținut să sublinieze că iniţiativa Executivului l-a luat prin surprindere pentru că nu a fost discutată şi nici pusă în dezbatere publică.
„Încercăm să înţelegem care sunt nevoile administraţiei, nevoile guvernului, nevoile societăţii, ca să putem să venim cu răspunsuri coerente, validate de economia de piaţă pe aceste nevoi. Suntem prea săraci ca să inventăm şi să avem inovaţii care să se răzbune pe noi cu efecte de runda a doua. Preferăm să avem în fiecare clipă tipul acesta de dialog care să permită să ne dăm seama care sunt nevoile şi cum putem să adresăm acele nevoi”, a explicat Sergiu Oprescu.
Și Sergiu Manea, președintele Consiliului Patronatelor Bancare și președintele BCR, a susținut importanța unor discuții lămuritoare cu autoritățile române. “Nu este prea târziu să avem o discuție. Am dori să vorbim despre ce avem de făcut pentru a evita furtuna”, a punctat Sergiu Manea.
Taxa pe lăcomie cheamă criza și creează o furtună perfectă pentru economie
Răul produs de Ordonanţa 114 pe planul credibilităţii este foarte greu de reparat, însă pe planul stabilităţii financiare se poate găsi o soluţie, astfel încât aceasta să devină funcţională, a evidențiat, pe de altă parte, Sergiu Oprescu. „În clipa de faţă, ca să fiu foarte sincer, e foarte greu de reparat pe planul credibilităţii răul produs. Se mai poate repara pe planul stabilităţii. Şi e o problemă şi de stabilitate financiară, să nu ne ascundem după degete. Se poate repara aici dacă intrăm într-un dialog, dacă găsim soluţiile, dacă parametrizăm această iniţiativă astfel încât să devină funcţională. Ea nu este funcţională în clipa de faţă şi poate să producă efecte, dar pe planul credibilităţii părerea mea este că va dura foarte mult timp până când comunitatea investitorilor, până când mediul de afaceri îşi va recâştiga încrederea vizavi de predictibilitatea actului de guvernare”, a specificat oficialul Asociației Române a Băncilor.
Șeful Alpha Bank a ținut să reamintească tuturor că în momentul de față discuția nu se poate limita numai la taxa pe lăcomie, în condițiile în care activitatea industriei bancare este vizată și de alte acte normative. „Noi uităm că de fapt şi de drept nu vorbim numai despre această ordonanţă. Este un set de măsuri. Adică este un adevărat Pentagon al Bermudelor, ca să spun aşa, pentru că sunt trei iniţiative legislative care au trecut de Parlament. Mai mult, înţeleg că se mai discută şi de o altă iniţiativă care poate să vină pe segmentul recunoaşterii sau nerecunoaşterii provizionării. Deci toate aceste iniţiative care vin cu o cadenţă demnă de un scop mai bun, ca să fiu sincer, şi care nu ştim încotro împing lucrurile, creează de fapt şi de drept premisele unei furtuni perfecte, dar ne-am concentrat pe ordonanţă pentru că ea singură este suficient de puternică ca să creeze tsunamiul de care discutăm şi cred că e bine totuşi să nu uităm că, de fapt, este o suită de alte iniţiative care vin în lanţ şi care creează efecte nedorite pe fiecare palier. Şi privite împreună creează acest sentiment de furtună perfectă pentru sistemul bancar, dar nu vreau să pun accentul pe sistemul bancar, pentru economie. Creează o furtună perfectă pentru economie. Este o ordonanţă care din păcate cheamă criza. Are aproape această valenţă de dans al ploii. Chemăm criza printr-o astfel de ordonanţă”, a atras atenția Sergiu Oprescu.
Taxa pe active, un experiment care a eșuat în alte țări europene
Sergiu Manea, președintele BCR, a arătat că datele din alte țări europene demonstrează că de fiecare dată o taxă sectorială are efecte secundare, iar costurile asociate au depășit veniturile pe care le-au adus statelor respective. “De ce să schimbăm un curs favorabil al economiei cu soluții care nu au funcționat nicăieri, mai ales cand noi avem o economie subcapitalizată?”, a întrebat retoric Sergiu Manea.
“Taxele sectoriale extinse duc la scăderea investițiilor, scăderea încrederii în economie și a încrederii consumatorilor”, avertizează șeful Consiliului Patronatelor Bancare din România. În fapt, taxa pe lăcomie va avea ca efect reducerea finanțărilor și creșterea costului acestora.
